Cativa specialisti ai Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj au dezvoltat in urma cu cativa ani o metoda prin care se poate identifica laptele nedeclarat din produsele specifice, cum ar fi prezenta laptelui de vaca in branza care ar trebui sa fie de bivolita. Studiul a avut scopuri stiintifice, insa ar putea fi aplicat pe piata de specialitate si ar putea fi util, de pilda, salvarii bivolilor romanesti.
Proiectul se numeste “Caracterizarea polimorfismelor proteinelor din laptele speciilor de ferma si studierea posibilitatii utilizarii lor ca marker genetici de identificare a autenticitatii declarate a produselor lactate”, a avut loc intre 2008 si 2011 si a beneficiat de un buget de 440.979 de lei.
“Am dezvoltat o metoda prin care, dintr-o bucata de branza de bivolita putem detecta adaosul de lapte de vaca sau de oaie. Am studiat toate rasele si speciile de la noi care produc lapte, de la rasele de taurine, la cele de bubaline, ovine si caprine autohtone. In lapte exista 6 tipuri majore de proteine, insa fiecare are caracteristici specifice”, a explicat dr. ing. biolog Valentin Balteanu, responsabilul stiintific al proiectului.
Cercetarea a fost dezvoltata in scop stiintific, pentru a se vedea in ce masura se pot face astfel de diferentieri, insa, in masura in care exista interes, aceasta poate fi acreditata.
“E o metoda mult mai precisa si rapida de a stabili provenienta laptelui decat cea omologata la nivel european, care nu poate face diferenta dintre lapte de oaie si capra”, a punctat cercetatorul.
In timpul studiului au fost analizate branzeturi din magazine si, nu de putine ori, s-a detectat lapte care nu se regasea pe eticheta produselor.
O alta posibila utilitate ar fi sansa de a salva de la disparitie bivolul romanesc, specie care scade vertiginos.
“Inainte de Revolutie, in Romania erau cateva sute de mii de bivoli romanesti, acum mai sunt doar cateva zeci de mii. Am identificat doua tipuri de proteine care se regasesc doar in laptele acestei specii. Asta il face diferit fata de alte rase de bivol si poate fi folosit ca marker de origine. Atesta ca e de la noi si nu, de pilda, de la bivoli italieni. In lume exista branzeturi protejate de marker de origine, care se produc doar in anumite zone, din lapte de acolo. Daca s-ar face o strategie de marketing adecvata, branzeturile realizate din laptele bivolilor romanesti ar putea fi promovate ca fiind unice in lume si noi putem certifica asta oricand. Avem si un test ADN in acest sens”, a explicat Balteanu.
Specialistul de la USAMV a dat drept exemplu ferma de bivolite de la Dej care ar putea utiliza markerii de origine descoperiti la Cluj.
“Studiul nostru s-a finalizat cu o cercetare, insa, daca exista interes din partea celor care il pot aplica, Directia Sanitar Veterinara, Oficiul pentru Protectia Consumatorului, metoda poate fi acreditata si aplicata”, a conchis cercetatorul.
Nevoia unei metode precum cea dezvoltata de specialistii USAMV e cat se poate de reala, a confirmat Calin Andrei Zanc, presedintele Asociatiei Crescatorilor de Bivoli Transilvania ACBT si proprietarul fermei de bivolite de la Dej.
„Ma intereseaza foarte mult asa ceva, pentru ca eu tocmai acum ma stradui sa scot primele produse din lapte de bivolita. Vreau sa merg pe aceasta nisa, cred ca e cel mai bun lapte din lume. Am facut si eu eforturi sa salvez aceasta specie, am trimis memorii peste memorii, insa nu am primt raspuns. Am intrat in discutii si cu cei de la un institut de cercetare din Bucuresti pentru asta, insa ei erau axati mai mult pe carne de bivolita, care nu exista cu acest nume in macelariile din Romania. Ne gandim ce sa facem cu produsele, cum sa le vindem. Acum dau lapte de bivolita unor mari producatori de lactate, insa ei folosesc prea putin din el si e pacat. Laptele nostru de bivolita e, cu siguranta, cel mai bun din lume, in Tibles, Lapus sau Bistrita totul e natural, nu exista hrana articifiala”, a declarat Zanc.