Editorial

Ce va fi după 26 mai? Nimic

Azi am să vă dau o lecţie despre nimic. Nimicul care se va întâmpla după exerciţiul electoral din 26 mai 2019. Cei care se vor regăsi europarlamentari pe listele partidelor lor se vor duce într-un binemeritat concediu de 5 ani, fix ca acum 5 ani. Unii mai bogaţi cu 12 mii de euro pe lună şi posibilitatea de a pune de o parte măcar un million de euro, asta după ce-şi plătesc datoriile faţă de Partidul pe listele căruia au fost aleşi. Adică să angajeze în sinecuri „secretarele” şi fetiţele baronaşilor judeţeni. Întrebaţi-l pe Daniel Buda şeful PNL Cluj, aflat la un pas mititel de al doilea cincinal în mandat la Parlamentul European – el ştie ce şi cum, tocmai ce i-a angajat în sinecură fetiţa lui Neluţu Oltean, zis Mexicanu, băiatul deştept de la Bistriţa implicat în mafia retrocedărilor oneroase. Cel puţin aşa susţin procurorii DNA. Despre partea cu retrocedările oneroase.

PSD va fi tot la guvernare. Parlamentul va fi controlat majoritar tot de Alianţa PSD-ALDE-UDMR. Curtea Constituţională va fi tot a lor. La fel Ministerul de Interne, Justiţie, Sănătatea, Finanţele şamd. La fel şi grupul de reflecţie care propune modificările legilor. Ce vedeţi e joc electoral, praf în ochii celor care trebuie să le trimită tuturor partidelor politice sinecuriştii în Parlamentul European. Apoi se va lăsa liniştea. Până la prezidenţialele din toamnă toată gaşca: #rezistaci, şpăgari, justiţiari, puşcăriabili şamd, are de efectuat concedii şi vacanţe.

Pentru restul va fi ca şi până acum. Pas cu Pas va da rateuri cardul de săntate. Pas cu Pas se vor modifică legile după cum vor muşchii şi interesele celor care sunt la guvernare – şi fiecare partid sau alianţă aflată în pită a făcut ce-a vrut ca, Pas cu Pas, să năvălească ANAF în portofelul românilor. Ca, Pas cu Pas, să intre SRI în casele, telefoanele, viaţa noastră privată şi calculatoarele noastre. Azi, mâine, va trebui să ne înregistrăm IP-ul ca la Miliție, să se știe care a fost măgarul care a mâzgălit contra statului și partidelor unice pe pereții virtuali.

Dăm bani să-și umple buzunarele toți băieții deștepți ai tuturor sistemelor din acest lagăr de exterminare a iniţiativei particulare prin supra-taxare care este România: de la factura de apă-canal, la cea de gaze și curent, tot într-o taxă și-o acciză și un ban să curgă și la băiatul deștept care căpușează factura o ținem și plătim. Asta știm să facem: să dăm bani și să ne văităm. Au devalizat milițienii și securiștii Bancorex? Nici o problemă, am avut o taxă-n benzină până mai anii trecuţi – și am scos din buzunare și-am acoperit tot ce s-a furat. Orice scutire de taxă la vreun mare capitalist de cumetrie își are corespondentul în portofelul și văicăreala noastră.

Să ne indignăm și să luăm atitudine nu știm să o facem.

Să închidem băierile pungii și să ne cărăm în vacanță, sau concediu, precum porumbeii voiajori de la Cotroceni – și să-i lăsăm pe ăștia să-și împartă ceea ce n-au, nu avem voința să o facem. Nu suntem capabili să ne închidem şandramalele și să plecăm până când îi obligăm să ne arate exact pe ce anume ni se duc banii trudiţi.

Bun, l-au cules pe Mazăre din Madagascar să facă cumva ca să-şi ispăşească pedeapsa definitivă de 9 ani cu executare. Dar, vorba Consulului onorific al Madagascarului: ”Dacă România face pași concreți pentru extrădare, sunt convins că vom găsi ușor soluția legală”. Mai ales pentru că Radu Mazăre are statut de investitor acolo, deci are dreptul de a locui permanent pe teritoriul statutului din Oceanul Indian. L-a costat (oficial) trei mii de dolari. Plus investiţiile făcute anterior în statul african. Apoi, ţara noastră nu are nici un acord de cooperare încheiat cu Madagascar, aşa că o cerere de extrădare poate fi acceptată doar în baza unei înţelegeri punctuale. Ori Madagascar este pe un loc “bine” plasat în Topul Corupţiei Mondiale, urcând în acest an de pe locul 32 al percepţiei acestui fenomen pe locul 28. Ca să înţelegeţi ce vă spun, de la poziţia 49 încep statele foarte corupte. Să vă faceţi şi o idee cu privire la „negocierile punctuale”, România este pe locul 48. Deci? „Pași concreți pentru extrădare”…

Apropos, ați mai auzit ceva despre Sebastian Ghiță? Merge extrădarea, merge?

Mai bine v-aţi uita la Sfântul Fondator al Calendarului Politic al partidelor din România: Sfântul Așteaptă, Rezolvatorul promisiunilor electorale. Precum şi la ceilalţi Sfinții Părinți din acest Calendar: Minciunie, Promisie, Devalizarie, Mitomanie, Plagiatorie, Parveniție șamd.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *