Din oras

Ce-i lipseste Clujului? Transport public metropolitan, mai multi studenti pregatiti si, cel mai important, o strategie de dezvoltare

„Ce-i lipseste Clujului?” este o serie de materiale care isi propune sa atraga atentia autoritatilor cum ar putea sa arate municipiul daca fondurile pe care le avem la dispozitie ar fi investite cu adevarat in dezvoltarea orasului. Clujul are un potential enorm, insa multe resurse sunt uitate sau neexploatate de catre autoritati.

Indiferent daca este antreprenor, angajat sau politician, orice clujean stie ca pentru a se dezvolta, Clujul are nevoie de finalizarea noii piste a Aeroportului pentru a beneficia de un terminal cargo, dar si de autostrada spre Vest. Pe langa acestea, investitorii din Cluj spun ca in primul rand judetului ii lipseste o strategie de dezvoltare.

„Nu cred ca ii lipseste ceva ca investitie in sine, ci ca strategie. Bineinteles ca ii lipseste autostrada spre Vest si putem visa la multe chestii, dar per ansamblu Clujul are toate ingredientele, infrastructura cat de cat dezvoltata, forta de munca relativ ieftina si bine dezvoltata, dar nu are o strategie. Pentru o strategie coerenta trebuie sa lucreze autoritatile judetene cu cele locale si mediul de afaceri. Trebuie sa gaseasca solutiile si sa faca pasi clari, ca intr-un business plan. Ce se intampla anul acesta, ce se intampla anul viitor, de unde ne finantam si daca sunt proiecte prea mari, trebuie gasite optiuni pe termen mediu”, sustine Sorin Dan, omul de afaceri cu o avere de 7 milioane de euro, ce se afla pe locul 381 in Topul Forbes.

Avem parcuri industriale ocupate de multinationale, dar angajatii nu au cum ajunge la munca

Viorel Gavrea, directorul Tetarom, puncteaza la capitolul „minusuri” un lucru extrem de important, adus constant in atentia autoritatilor – transportul public metropolitan, care sa fie legat cu gara si cu aeroportul.

„Sa dau doar un exemplu: ce face tramvaiul, transporta pensionari? Ar trebui sa duca angajatii la Emerson, dar se opreste cu un kilometru inainte. Mana de lucru de astazi nu e numai din Cluj. A facut cineva un studiu sa vada unde se duce mana de lucru? Cred ca nu, e tot acelasi transport public de pe vremea Impuscatului. Intr-devar, la presiunea presei au aparut niste microbuze, dar trebuie inchegat transportul public. De exemplu, la Tetarom III oamenii nu au cum sa ajunga. Toti se duc pe banii lui Bosch, a lui Delonghi, a lui Dietrich si asa mai departe. La Emerson e la fel, chiar daca e in oras. De la Turda la Tetarom III sau la Emerson nu ai cum sa ajungi. Din Floresti e vai de capul nostru, nu reusim de ani de zile sa facem un sistem de trasport pana in Tetarom I macar la orele la care merg oamenii la serviciu. Nu o spun eu, o spune Energobitul care a facut solicitari in acest sens”, explica Gavrea.

Pentru a veni in sprijinul investitorilor, alesii locali au emis o hotarare de Consiliu Local prin care sunt reduse la minim taxele si impozitele pentru clientii din parcurile industriale. Pe de alta parte, un oras de talia Clujului atrage mana de munca bine calificata. De exemplu, la Emerson doua treimi din personalul angajat are studii superioare. Este doar un exemplu pentru care Clujul are nevoie acuta de parcuri tehnologice, dar acestea sunt la stadiul de vis.

„Ne lipseste si o perspectiva mai apropiata a unui parc tehnologic. Perspectiva parcului tehnologic din Lomb mi se pare mult prea indepartata si prea neclara pentru ca nici acum nu stim cine face investitia, cum se face. Am auzit acolo de la Guverul Romaniei la fonduri europene la investitori arabi, chinezi, tot felul. Trebuie clarificata o strategie pe un termen mai scurt pentru ca ne trebuie repede, nu peste 20 de ani. E un proiect interesant, dar e o neclaritate totala”, adauga Sorin Dan.

Clujul are nevoie de mai multi tineri

In ciuda faptului ca avem forta de munca inalt calificata, antreprenorii atrag atentia asupra faptului ca e necesara o strategie de atragere a tinerilor pegatiti.

Ca sa atragem mai multi investitori ne trebuie mai multi studenti. Si ma refer la mai multi studenti pregatiti si aliniati la ceea ce se cere in piata, nu care trebuie pregatiti dupa ce termina facultatea. Problema e ca in invatamantul romanesc nu poti preda decat daca ai doctorat. Eu pot sa fiu antreprenor, dar nu pot preda la facultate pentru ca asa e sistemul. Daca mediul universitar ar fi mai deschis totul ar fi mai usor. Sunt multe firme si indivizi care si-ar pune timpul si energia in folosul comunitatii, dar asta e sistemul care functioneza acum la noi. Ar fi utila si educatia antreprenoriala, ar trebui dezolvatata inclusiv in sistemul de invatamant”, explica Voicu Oprean, clujeanul cu o avere de 5 milioane de euro, ce conduce Arobs Transilvania.

Pe de alta parte, Clujul e singurul oras din Romania, in afara de Bucuresti, care prezinta aspect de metropola, iar oameni din toate judetele vin sa-si gaseasca un loc de munca. Atat pentru ei, cat si pentru investitori, e nevoie si de meseriasi.

„Solile tehnice si de maistri au disparut. Nu mai ai oameni care sa lucreze in productie, dar asta e o problema pe care o va rezolva mediul privat. Sunt deja semnate acte si Bosch va face un liceu la Cluj. Nu sunt singurii, sunt mai multi care au aderat la aceasta idee pentru ca au disparut oamenii care stiau sa lucreze si pe masini grele. Cea mai cautata meserie in Cluj la ora actuala este cea de sudor. Un sudor caastiga cat un IT-ist, dar nu avem sudori”, adauga Gavrea.

Fara o strategie, riscam sa pierdem investitorii

Sorin Dan este si membru in Consiliul de Administratie „Liberty Technology Park”, un parc de idei pentru pavilioane de birouri atragatoare si eficiente. Accesta spune ca multinationalele din IT care opereaza momentan pe piata clujeana risca sa plece pentru ca situatia incepe sa fie scapata de sub control.

„Firmele de IT pe care le vad in Liberty Technology Park Cluj au ajuns deja sa se canibalizeze. Tot timpul au neoie de mai multi si mai multi oameni si au ajuns sa fure unii de la altii, cresc salariile si exista pericolul sa plece in alta parte daca salariile ajung la nivelul celor din Vest pentru ca softuri poti face oriunde. E un trend extraordinar de bun, dar trebuie sa gasim strategiile prin care sa sustinem aceste businessuri. Ne trebuie mai multi tineri pregtiti, chiar daca sunt multi absolventi, nu raman in Cluj suficienti. Stiu companii de soft care s-au saturat sa fure unii de la altii si au inceput sa-si deschida birouri in Satu Mare, Targu Mures, Bistrita. Aia nu sunt in Cluj, nu dau taxe in Cluj si atunci noi avem de pierdut.

Firmele private trebuie sa sustina mai mult facultatile, pentru ca ne trebuie si mai multi profesori, ori nimeni nu e tentat sa se angajeze pe 15 milioane cand poate castiga dublu intr-o firma de soft. Poate se gaseste o strategie la nivel local prin care sa fie date proiecte de cercetare catre facultati, din care cadrele didactice sa isi rotunjeasca salariile. Un exemplu banal ar fi un soft care sa optimizeze locurile de parcare. Proiecte reale, de care avem nevoie”, conchide Sorin Dan.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *