Strategia 2014-2020 la 5 ani de la aprobare a intrat în dezbaterea membrilor Consiliului Civic Local. Probabil, unul dintre cele mai însemnate aspecte luate în discuție s-a referit la necesitatea unui audit la încheierea mandatului de primar al actualului edil. În plus, o cerință pentru viitorul primar al municipiului Cluj-Napoca ar consta în confruntarea proiectelor pe care le propune pentru comunitatea clujeană cu obiectivele cuprinse în Strategia de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca 2014-2020.
Din păcate, onorabilii reprezentanți ai Primăriei Cluj-Napoca nu și-au făcut timp pentru dezbaterea nerealizărilor din Strategie, care pot fi apropiate de un procent de 90%.
Profesorul Călin Hintea, unul din autorii acestei strategii rămase la sertar, s-a eschivat și a declinat invitația CCL, fiind plecat la Bruxelles. Ovidiu Campeanul, „director în cadrul Primăriei”, a declinat la rându-i invitația de a participa, fiind plecat in Israel. Gheorghe Șurubaru, „siti menejerul” municipiului și Emil Boc, au primit invitatii. Dar nu au găsit timpul necesar în agenda extrem de încărcată cu aplicații virtuale. Toti au primit invitatii, chiar si consilierii locali, care nu au binevoit să participe.
„Nimic legat de viitorul Clujului. Întelegem că fiind la capăt de mandat, nu-i mai preocupă viitorul Clujului, ci doar o nouă alegere în funcție”, au ținut să precizeze membrii CCL.
Prin urmare, ședința Consiliului Civic Local s-a rezumat la o insumare a nereusitelor, a proiectelor ratate mai degrabă decât enumerarea realizarilor pe baza Strategiei de Dezvoltare a Clujului: peste 70 la sută dintre obiectivele de dezvoltare nu au fost atinse, au ținut să precizeze membrii Consiliului Civic Local.
Poziția CCL a fost constantă, pentru punerea în aplicare a strategiei. Dar, din păcate, nimeni nu a apreciat corect măcar bugetul necesar în acest sens, pentru proiectele curpinse în strategie și rămase nerealizate.
Reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca s-au eschivat de la participarea la ședința Consiliului Civic, invocând diverse motive. În acest sens, și-au demonstrat dezinteresul pentru updatarea Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca.
Concluziile sunt triste: pot fi enumerate toate așa-zisele obiective cuprinse scriptic în strategie, dar nerealizate. Cele implementate, în schimb, pot fi numărate pe degete.
Probabil vă sunt cunoscute ″realizările″ din Orașul Comoară: semnarea hârtiilor, adică a unor acte oficiale; demararea proiectelor; numărul extrem de redus al proiectelor europene implementate; participări la conferințe, forumuri și alte diverse saloane. Rezultatele nu ne privesc. Se discută doar despre inițierea procedurilor. Care sunt considerate deja reușite.
Concret, ne confruntăm cu: problemele ecologice de la Pata Rât, absența incluziunii sociale a grupurilor defavorizate sau de alte etnii, tema simplă a salubrizării – a curățeniei din oraș, a deficiențelor înregistrate constant la nivelul transportului public în comun, a neputinței și neglijenței cu care administrația tratează problemele persoanelor cu dizabilități, ale celor cu deficiențe de auz sau de vedere. Cu ce ″proiecte″ și ″programe″ vine Primăria în sprijinul acestor persoane?
În acest context, Ziar de Cluj a avut dreptate când semnala faptul că Strategia este uitată prin sertarele decidenților din administrația locală.
„Avem strategie”. Și cu asta gata.
Oricum, primarul Emil Boc își afirma cu câteva luni în urmă preocuparea pentru o strategie mai amplă, până în anul 2050, prilej cu care recunoștea că actuala strategie, încă în vigoare, este depășită. Din această cauză, probabil, nu a dorit să participe la ședința Consiliului Civic.
CITEȘTE ȘI: Preocupat de viitorul clujenilor, BOC anunță planuri de dezvoltare până în 2050. Prăfuită prin sertare, strategia orașului 2014-2020, este depășită
Reprezentanții Primăriei au primit sfaturi potrivite de la specialiști, dar și din partea CCL, dar nu au catadicsit să le și aplice, așteptând probabil un alt mandat, au mai notat membrii Consiliului Civic Local.
După cum apreciază aceștia, s-ar impune un audit din partea Curții de Conturi și pe acest subiect, întrucât realizarea Strategiei de Dezvoltare a presupus investirea fondurilor publice, iar rezultatele sunt prea puține comparativ cu efortul inițial depus.
Probabil cea mai interesantă propunere a vizat campania electorală: să răspundă fiecare candidat cum vede dezvoltarea orașului în prisma Strategiei de Dezvoltare. Să confrunte proiectele pe care le propune cu cele cuprinse în Strategia de Dezvoltare 2014-2020.
Bunăoară, ce va preda actualul city manager, Gheorghe Șurubaru, din actuala strategie, următorului manager ce i va succede in funcție? Grea întrebare.
Ce va face următorul primar pentru continuitatea proiectelor din Cluj, în prisma Strategiei de Dezvoltare a Clujului, care este un plan făcut din bani publici, la care au muncit mai multe grupuri de specialiști, astfel încât obiectivele cuprinse în acesta să fie continuate?
Membrii CCL au amintit de faptul că unul din conceptele promovate de profesorul Călin Hințea – unul dintre principalii autori ai strategiei, de altfel, profesorul clujean este cel care-i pregătește discursurile primarului Emil Boc – cel de „calitate a vieții”, nu este decât o butadă.
Cu acest prilej, CCL a propus tragerea la răspundere a responsabililor din Primărie care și-au bătut joc de Strategia de Dezvoltare a Clujului, un plan realizat din fonduri publice, cu impact pentru întreaga comunitate, dar care a fost neglijat constant.
În acest sens, au fost amintite și proiectele ratate: colectarea selectivă a deșeurilor, Cluj Capitala Culturală Europeană, problemele din trafic etc.
Lipsa de viziune este principala trăsătură care se desprinde din acest mandat al primarului Boc, au semnalat membrii CCL. De asemenea, nu au fost trecute cu vederea nici reclama virtuală a edilului clujean, nici preocuparea sa pentru dezvoltarea comunității europene, în contextul în care municipiul Cluj-Napoca se confruntă cu un blocaj major al proiectelor mari, așteptate de cetățeni, dar rămase nerealizate. În contextul în care problemele clujenilor, de la cele legate de trafic, de poluare, de lipsa serviciilor de salubritate calitative, sunt ignorate de ani de zile, chiar dacă administrația liberală numără ani de zile de când se află la butoane.
Un document de peste 1300 de pagini, redactat în doi ani de zile, „Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca 2014-2020”, a fost adoptat în anul 2015 de Consiliul Local, iar apoi a fost dat uitării. Strategia poate reprezenta însă o bună sursă de inspirație pentru primarul Emil Boc, care s-ar putea inspira de aici pentru noi promisiuni electorale.
Cu atât mai mult cu cât membrii CCL au propus ca viitorii candidați la funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca să-și prezinte proiectele în funcție de obiectivele cuprinse în actuala Strategie de Dezvoltare, subiecte care figurează scriptic, dar nu au fost realizate de actualul primar Emil Boc.