Cataracta sau “albeata” este opacitatea totala sau partiala a cristalinului sau a capsulei sale, ceea ce face ca razele de lumina sa nu mai patrunda spre retina si sa se instaleze, deseori ireversibil, orbirea.
Exista mai multe forme ale bolii, purtand, in general, numele cauzelor care le-au produs. Se cunosc, astfel, o cataracta congenitala, consecinta a sifilisului netratat al mamei, o alta de batranete (sau senila), care apare dupa varsta de 50 de ani, o forma traumatica, determinata de anumite leziuni ale crsitalinului, o alta profesionala (de care sufera muncitorii din turnatorii sau cei care lucreaza intr-un mediu insuficient protejat impotriva radiatiilor) s.a.
Boala mai poate fi produsa de anumite afectiuni metabolice, precum diabetul sau ateroscleroza, de unele tulburari ale glandelor cu secretie interna sau de diverse intoxicatii si este favorizata de surmenaj si suprasolicitarea ochilor, de uneleimbolnaviri microbiene, de avitaminoze etc.
Din ce in ce mai mult, se acrediteaza ideea conform careia boala ar aparea in organismul care nu elimina reziduurile si nu se reimprospateaza corespunzator. Conform unei alte teorii, cauza bolii ar fi existenta unui factor frustrant, ce determina o distantare de lumea reala, o privire selectiva, cu retinerea numai a ceea ce convine.
Indiferent de cauza, boala se manifesta, in prima faza, prin perceperea de “muste zburatoare” (puncte sau linii care se plimba in fata ochilor), dublarea imaginii, scaderea acuitatii vizuale si chiar a vederii, obosirea rapida a ochilor in timpul cititului sau al lucrului la computer, colorarea pupilei din neagra in alb-cenuisiu (de unde si denumirea populara bolii, de “albeata”).
Ulterior, se instaleaza si fotofobia, iar bolnavul percepe obiectele mult mai stralucitoare decat sunt ele in realitate.
Boala evalueaza lent si, netratata la timp si corespunzator, duce la pierderea totala a vederii la circa 5-8 ani de la aparitia primelor simptome.
In faza matura a bolii, opacifierea cristalinului este deplina, iar orice alta interventie in afara celei chirurgicale este sortita esecului. Dar chiar si asa, de multe ori, dupa operatia facuta la un ochi boala il ataca si pe celalalt, aparent sanatos pana atunci.
Pentru intarzierea efectelor devastatoare ale bolii, se recomanda instituirea unor restrictii alimentare (limitarea pana la renuntarea la fumat si la consumul de carne, evitarea excesului de cafea, zahar si fructe tropicale, precum si a reincalzirii mancarurilor), concomitent cu igienizarea mediului, in sensul eliminarii toxinelor din casa (produse organo-clorurate, naftalina etc.). Din punct de vedere psihic, se apreciaza ca benefica atitudinea mentala pozitiva.
Plantele medicinale (marul, catina, afinul, ceapa, papadia, pelinul, roinita, rostopasca etc.) isi au rolul lor bine definit in terapia acestei afectiuni, practica validand diverse proceduri interne si externe, cu atat mai eficiente cu cat boala este atacata inca de la aparitia primelor simptome. Ele trebuie sa purifice samgele, sa insanatoseasca rinichii, sa normalizeze excretia.