Fostul procuror șef DNA, Daniel Morar, aflat în conflict deschis cu serviciile secrete pe care le acuză că l-ar fi amenințat și ”aproape șantajat”, critică dur într-o carte recentă de memorii, protocolul încheiat în 2009 între Parchetul General, condus atunci de Laura Codruța Kovesi, și Serviciul Român de Informații, condus la vremea respectivă de George Maior și Florian Coldea. Morar susține că nu a fost de acord cu protocolul, că ”se străduia să țină SRI cât mai departe de activitatea judiciară” și că ”l-au revoltat” clauzele protocolului, despre care a spus că sunt ”contrare legii”.
Pe de altă parte, Serviciul Român de Informații, condus azi de Eduard Hellvig, susține, într-un răspuns la o întrebare adresată de G4Media.ro, că Daniel Morar a transmis SRI în 2009, la câteva zile după încheierea protocolului cu Parchetul General, o scrisoare prin care solicita ca transmiterea informărilor SRI să se realizeze direct către DNA și nu prin intermediul PICCJ, așa cum era prevăzut în Protocol. ”De asemenea, Procurorul șef al DNA avea în vedere și dezvoltarea, și în perioada următoare, a cooperării dintre cele doua instituții, sens în care propunea ca activitatea de colaborare dintre DNA și SRI să fie detaliată prin alte reglementări specifice încheiate între cele două instituții”, se mai arată în răspunsul SRI transmis redacției G4Media.ro.
Ce susține Daniel Morar în cartea sa de memorii:
- ”Nu am știut nimic despre acest protocol ori despre negocierile purtate în vederea semnării lui până în momentul în care l-am primit, clasificat strict secret, la cabinetul meu de la DNA. Aflam că, potrivit protocolului, din acel moment DNA nu va mai primi direct informările de la SRI, ci doar prin intermediul procurorului general al PÎCCJ. Clauzele protocolului m-au revoltat. Erau contrare legii, permiteau ofițerilor SRI să desfășoare activități de cercetare penală și obligau procurorii să comunice acestora mersul dosarelor. Eu mă străduiam să țin SRI cât mai departe de activitatea judiciarăl, iar Codruța Kovesi și Gabriela Scutea îi atribuiau, cu voia lor, competențe în cercetarea penală pe care legea nu i le conferea. Am avut o discuție aprinsă cu Kovesi, la telefon, în care i-am reproșat că încheiase protocolul fără să mă consulte și, mai ales, că angaja Ministerul Public într-o colaborare nepermisă de lege. Mi-a spus că e decizia ei și că toate lumea trebuie să o respecte, ceea ce era adevărat din perspectiva principiului subordonării ierarhice în parchete, însă doar dacă legea nu era încălcată. I-am replicat că DNA nu o să respecte dispozițiile nelegale din actul secret, că nu vom implica ofițerii SRI în activitatea judiciară și nici nu o să-i informăm cu privire la stadiul anchetelor. Am comunicat însă protocolul tuturor secțiilor și serviciilor teritoriale din cadrul DNA, eram obligat, atrăgându-le însă atenția cu privire la clauzele nelegale.”
Ce spune azi SRI despre modul în care s-a raportat fostul șef DNA la protocolul încheiat de Parchetul General cu Serviciul Român de Informații în 2009:
- ”În cursul lunii februarie 2009, dl. Daniel Morar, la acea dată Procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, primind în vederea aplicării, o copie a Protocolului de cooperare semnat, câteva zile mai devreme, între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații, a transmis SRI o scrisoare prin care solicita ca transmiterea informărilor SRI să se realizeze direct către DNA și nu prin intermediul PICCJ, așa cum era prevăzut în Protocol. De asemenea, Procurorul șef al DNA avea în vedere și dezvoltarea, și în perioada următoare, a cooperării dintre cele doua instituții, sens în care propunea ca activitatea de colaborare dintre DNA și SRI să fie detaliată prin alte reglementări specifice încheiate între cele două instituții. Menționăm că nu s-a dat curs nici uneia dintre solicitările dl. Morar.”
După ce a plecat de la DNA, Daniel Morar a fost numit judecător la Curtea Constituțională. Prin decizia 51 din 2016, CCR a eliminat practic serviciile secrete din cercetarea penală. ”
- ”După zece ani de la semnarea protocolului, Curtea Constituțională a avut de soluționat un conflict juridic între Ministerul Public – PÎCCJ, pe de-o parte, și Parlamentul României, ÎCCJ și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, legat de existența acestui protocol și a altuia încheiat între aceleași părți în anul 2016. Prin decizia sa, Curtea constată că prin planurile de acțiune în baza cărora acționau echipele operative comune s-a ajuns la intruziunea unui serviciu secret în activitatea de urmărire penală, iar prin instituirea obligației pentru procurori de a raporta modul de valorificare a informațiilor primite de la serviciul secret și de a oferi date și informații aceluiași serviciu, între Ministerul Public și SRI s-au creat raporturi juridice contrare legii. Curtea a mai stabilit că prevederile protocolului au încălcat o sferă largă de drepturi și libertăți fundamentale, precum dreptul la un proces echitabil, dreptul la viață intimă familială și privată și libertatea individuală, întrucât au pus instanțele judecătorești în ipostaza de a le aplica tale quale, fără posibilitatea verificării efective și sancționării lor. În final, Curtea a conchis că protocolul a contracarat politica legislativă a Parlamentului, pentru că acesta nu acordase serviciilor de informații atribuții judiciare, și a constatat existența unei conduite culpabile a șefilor Ministerului Public”, scrie Daniel Morar în cartea sa de memorii intitulată ”Putea să fie altcumva/ O istorie subiectivă a justiției după 1990”, lansată recent la Editorua Humanitas.
Morar mai spune că, în calitatea sa de judectător CCR, nu ar fi votat în sensul existenței conflictului, pentru că procedural nu ar fi fost întrunite toate condițiile, dar precizează că a fost de acord ”cu o parte din considerentele deciziei pronunțate de Curte”.
Nu este primima dată când Daniel Morar exprimă o atitudine duplicitară în raport cu serviciile secrete.
În două interviuri luate în 2012, deci la trei ani de la semnarea protocolului de cooperare dintre Parchetul General și SRI, Morar se declara foarte mulțumit de colaborarea cu SRI, relație pe care o caracteriza drept foarte bună și afirma că nu dispune de nicio probă pentru a spune că SRI dirijează dosarele. „Am căutat întotdeauna, în înțelegere cu ei, ca fiecare din cele două instituții să-și păstreze competența”, afirma Morar în 2012. După ce a plecat din funcție, Morar și-a schimbat radical poziția. Într-un interviu acordat în 2018 jurnalistei Sorina Matei, Morar susține că nu ar fi respectat protocolul cu SRI, că le-ar fi comunicat procurorilor că documentul va fi ignorat și că „nu vom comunica modul în care vor fi valorificate informațiile primite de la SRI”.
La scurt timp după ce fostul președinte Băsescu i-a prelungit cel de-al doilea mandat cu încă șase luni, în februarie 2012 (la trei ani de la semnarea protocolului cu SRI), Daniel Morar ridica în slăvi relația cu Serviciul Român de Informații. Morar, într-un interviu acordat HotNews.ro în februarie 2012 (minutul 1:26):
„Daniel Morar: (…) În privința colaborării cu SRI-ul eu spun ca abia acuma este una bună, abia acuma de câțiva ani, în sensul că SRI-ul face exact ceea ce-i cere legea. Atunci când are indicii asupra savârșirii unor fapte de corupție trimite datele procurorului.
D.T: Cum adică abia acum de câțiva ani?
Daniel Morar: Vă aduceți aminte ca la începutul mandatului meu am făcut o afirmație ca 90% din informațiile primite de la SRI nu se confirmă. Or, acum, informațiile primite de la SRI, pe care ei le culeg în cadrul activității specifice, dar care au legătură cu săvârșirea unor fapte penale, sunt mult mai consistente și s-au putut forma dosare serioase.D.T: Credeți că SRI dirijează lupta anti-corupție? Pentru că totul începe acolo, mai puțin la dvs.
Daniel Morar: Nu, categoric nu cred. N-am nici o data, nici o probă să spun că SRI dirijează dosarele. Văd că indiferent de persoana care este privită de o anchetă, de o acțiune informativă, atunci când există indicii de săvârșirea unor fapte de corupție noi primim această sesizare. Și chiar cred că nu putem susține asa ceva din moment ce, ați văzut, cel puțin în cursul anului trecut, oamenii care au făcut obiectul anchetelor, oamenii care au fost arestați, au ținut de partidele aflate la putere.D.T: Deci, pe scurt, sunteți mulțumit de colaborarea cu SRI?
Daniel Morar: Da, categoric. Da.” (Citește aici integral despre piruetele lui Daniel Morar).
În carta sa de memorii, Daniel Morar susține că a fost amenințat de servicii, ”aproape șantajat”, într-un episod pe care îl relatează în cartea de memorii. Fostul șef DNA susține că fostul prim adjunct al SRI, Florin Coldea, i-ar fi prezentat o serie de informații despre procurorul militar, Vasile Doană, care ar fi căzut în dizgrația SRI după ce anchetase mai mulți ofițeri pentru corupție.
”Am văzut aceste documente la sediul SRI, în biroul lui, nu dovedeau nimic care să-mi schimbe atitudinea, însă păreau începutul unei investigații care îl privea pe procuror. Coldea mi-a spus că ei știu totul despre noi, iar dacă datele vor apărea public nu vom fi într-o situație confortabilă. Am luat-o ca pe o amenințare care era clar că mă viza și pe mine. De fapt, era aproape un șantaj, iar eu știam că șantajul are un început, dar nicidecum un sfârșit, și că un om șantajat rămâne captiv, ore eu nu voiam să fiu așa, cu atât mai mult cu cât nu mă simțeam deloc nesigur. I-am replicat, spunându-i că eu nu sunt infractor și nici nu atentez la siguranța națională, iar viața mea privată nu îl privește și, prin urmare, dacă va mai încerca vreodată să mă abordeze în acea manieră nu va fi bine”.
Daniel Morar a trecut între timp de cealaltă parte a baricadei. După 23 de ani de procuratură, dintre care 8 ani la vârful DNA și al Parchetului general, și după 9 ani la CCR, fostul procuror-șef anticorupție Daniel Morar s-a asociat cu casa de avocatură Albu Legal și va apăra oameni de afaceri și companii în anchete și procese penale. Casa de avocatură a fost redenumită Albu Morar.
În 2005 a fost numit procuror șef DNA. A avut două mandate până în 2012. Apoi, timp de 6 luni a fost procuror general interimar al României. Între 2013 și 2022 a fost judecător al Curții Constituționale.
În perioada în care Daniel Morar a fost judecător la CCR, Curtea Constituțională a emis mai multe decizii care au slăbit legislația penală. Spre exemplu, Daniel Morar a fost judecătorul raportor în decizia CCR nr. 358/2022 privind prescripția și a scris în motivare că, între cele două decizii CCR privind prescripția din 2018 și 2022, ”fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale”.