În vreme ce firmele mari şi mijlocii trebuie să fie dotate cu case de marcat cu jurnal electronic, Biserica este scutită de la aplicarea legii. Ultimele controale în ceea ce privește riscul fiscal în cazul cultelor religioase au fost efectuate cu mai bine de doi ani în urmă. Aceasta în condițiile în care, ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, afirma încă din luna iulie a anului 2017, necesitatea impozitării BOR.
„Biserica trebuie sa inteleaga si sa aleaga. Traim in secolul XXI. Este nevoie de bani, de foarte multi bani. Sunt subiecte pe care biserica probabil nu le indrageste, dar trebuie sa gasim un compromis.
E o discutie pe care am inceput-o in 2015 cu Patriarhul, nu intr-un mod direct, dar am lasat sa se inteleaga ca undeva, candva, intr-un viitor foarte apropiat trebuie sa discutam despre acest subiect.
Putem sa gasim o formula pe care si Biserica sa o accepte, si populatia sa o primeasca foarte bine si anume: trebuie sa vedem care sunt acele activitati cu caracter economic care pot fi impozitate”, declara atunci Teodorovici.
Între timp, Eugen Teodorovici a ajuns la o concluzie contrarie.
Începând cu noul an, contribuabilii urmează să fie împărțiți pe clase de risc fiscal de către ANAF, în urma unor modificări la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 25/2018. Astfel, aceștia vor fi clasificați pe trei categorii de risc: mic, mediu și ridicat.
Infomația cu privire la împărțirea contribuabililor pe clase de risc a fost anunțată de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorivici, pe data de 12 decembrie, iar spre finalul anului, acel act a fost adoptat de plen și trimis la promulgare către președintele Klaus Iohannis.
Dezvoltarea claselor principale de risc în subclase de risc și dezvoltarea criteriilor generale în subcriterii, precum și procedurile de stabilire a subclaselor și subcriteriilor se aprobă prin ordin al președintelui ANAF.
Motivul, conform ANAF, stă în faptul că veniturile obținute de cultele religioase beneficiază, în anumite condiții, de scutie de la impunere, acestea fiind și exceptate de la utilizarea aparatelor de marcat electronice.
Așadar, conform reprezentanților Fiscului, din punct de vedere al ”impozitului pe profit, veniturile cultelor religioase sunt neimpozabile dacă sunt obținute din producerea și valorificarea obiectelor și produselor activității de cult, potrivit legii, veniturile obținute din chirii, veniturile obținute din cedarea/înstrăinarea activelor corporale, alte venituri obținute din activități economice sau de natura celor prevăzute la alin. (2)”.
În acest context, în perioada 2017-2018 nu au fost efectuate acțiuni de control la unităţi de cult religios care să aibă la bază analize de risc fiscal.
Potrivit reprezentanților ANAF Cluj, între timp, actul normativ a fost promulgat recent de către Klaus Iohannis și urmează să fie studiat în detaliu de către unitățile teritoriale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală în vederea unei aplicări coerente.
Introducerea acestor reguli speciale de impozitare pentru cultele religioase, care stabilesc faptul că anumite categorii de venituri realizate din activităţi specifice acestora, desfăşurate potrivit legii, sunt venituri neimpozabile la calculul rezultatului fiscal, au avut în vedere statutul de persoană juridică de utilitate publică pe care Legea 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îl recunoaşte cultelor religioase, astfel că, în mod permanent, cultele religioase desfăşoară activităţi specifice care nu urmăresc realizarea de profit în interes privat, ci vizează un interes public general sau interesul unor colectivităţi.
Din punct de vedere al TVA, sunt aplicabile prevederile pct. 4 din normele metodologice date în aplicarea art. 269 alin. (2) din Codul fiscal, care prevăd că nu sunt considerate activități economice „livrarea de către organismele de cult religios a următoarelor obiecte: vase liturgice, icoane metalice sau litografiate, cruci, crucifixe, cruciulițe și medalioane cu imagini religioase specifice cultului, obiecte de colportaj religios, calendare religioase, produse necesare exercitării activității de cult religios, precum tămâia, lumânările, cu excepția celor decorative și a celor pentru nunți și botezuri”.
Ca urmare, operaţiunile menţionate mai sus nu sunt impozabile din punct de vedere al TVA, neîndeplinind în mod cumulativ condiţiile de la art. 268 alin. (1) din Codul fiscal.
De asemenea, încasările din vânzarea obiectelor de cult şi serviciile religioase prestate de instituţiile de cult sunt exceptate de la obligativitatea utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, inclusiv de la obligativitatea emiterii de chitanţe.