S-au încheiat ostilitățile și festivitățile comuniste ale Partidului Național Liberal. Comuniste, pentru că a candidat domnul Bolojan de unul singur și, evident, a câștigat funcția de președinte.
Dar, în fapt, a cam pierdut domnul Bolojan o grămadă de oameni pe drum, fiindcă a fost cărătat de Emil Boc și Eduard Hellvig, fostul șef al SRI, care au pus piedici eficiente oamenilor pe care Bolo i-ar fi vrut în echipa sa.
A fost o zi interesantă.
Marile șmecherii, marile coțcării, așa cum îi stă bine unui partid ca al liberalilor, s-au întâmplat cu o noapte înainte și chiar și ieri, până în buza votului, când practic tot ce părea că trebuie să se întâmple SIGUR pentru creionarea eșalonului doi de conducere – adică alegerea prim-vicepreședinților și a secretarului general – s-a dus dracului.
Toate scenariile ce păreau deja bătute în cuie au fost rescrise ieri după-masă, când s-a întâmplat ceva inedit în PNL-ul din ultimii 20 de ani: pentru prima oară, Clujul, marele Cluj, care îi avea pe aceeași linie pe Emil Boc, Alin Tișe, Daniel Buda – altădată o echipă unită – a pierdut pe toate planurile. Și, pentru o vreme îndelungată de acum înainte, nu va avea niciun fel de reprezentant în zona funcțiilor de seamă.
Vreau să explic câteva lucruri, pentru că n-o să vedeți nuanțele astea nici în presa națională, nici în cea locală: cum de s-a întâmplat ca ditamai Clujul liberal, care a dat trei președinți ai României, să ajungă a șaptea roată la căruță într-un partid în care, altădată, Clujul – cu toate filialele din Ardeal la masă – desena traiectorii politice sau desemna președinți de țară și de partid.
Totul a început acum câteva săptămâni, când o anume gașcă suprapolitică a luat decizia să se meargă cu Bolojan all-in, atât pentru funcția de premier, cât și pentru cea de președinte de partid.
Decizia asta a fost luată de un grupuscul de oameni puternici, în care Laura Codruța Kövesi are un cuvânt greu de spus, și care s-au hotărât să-l susțină necondiționat pe Bolojan, așteptând ca și ceilalți liderași din partid să subînțeleagă acest lucru.
Aici a intervenit o mică cioacă, tipică unui țăranuș născut în Răchițele – mă refer la perversul de Emil Boc, caracter politic zero – care a încercat să fure pentru el poziția de prim-ministru și să se bage peste decizia inițială luată de acest grupuscul despre care v-am vorbit, Boc încercând s-o altereze, să preseze și să se folosească de popularitatea sa în rândul partidului și de influența pe care credea el că o are în rândul filialelor, ca să-i strice apele lui Bolo.
Gestul lui Boc a enervat-o maxim pe Laura Codruța Kövesi. De ce?
Pentru că ea i-a acordat în ultimii ani lui Boc un fel de pătură protectivă mare, care durează de cel puțin 15 ani – un scut care l-a ferit de orice fel de dosare. Ele există, dar a fost protejat de activarea lor, de consolidarea lor, de declanșarea lor. A fost ferit de investigații majore ale procurorilor, a stat mereu liniștit din această privință.
Aaa, că Emil Boc, în 20 de ani de politică la vârf, s-a dus să bea o dată sau de două ori cafea la DNA – e vax.
Pe scurt, Boc și oamenii lui nu au avut niciun fel de eveniment major, niciun fel de clash cu procurorii DNA – și asta se datorează Laurei Codruța Kövesi.
Care însă s-a supărat tare când a văzut că Boc vrea să-i conteste decizia de a-l lăsa pe Bolojan la Palatul Victoria. S-a enervat și, practic, o prietenie mare și trainică s-a destrămat.
Filiala din Cluj a PNL a suferit foarte multe fisuri în ultimele luni, și asta și datorită faptului că orădeanul Bolojan, din alte considerente – dar tot din orgoliu politic – a încercat să diminueze influența acestei filiale, pe motiv că prea a condus Boc în ultima vreme cu Ardealul în spate ostilitățile din PNL central. „Ia să mai schimbăm centrul de putere”, a zis Bolo.
Astfel, monosprâncenatul a început să-i rupă lui Boc din echipa de clujeni și l-a promovat tot mai puternic în ultimii ani pe un tip pe nume Mircea Abrudean – un băiat șters, cu un trecut foarte ciudat și sulfuros – care a ajuns să dețină niște funcții foarte importante, de neînchipuit, de neconceput pentru cât de tern este din punct de vedere profesional și politic.
Dar… când ai susținere, reușești, oricât de pafarist ai fi.
Acum câteva zile părea să fie totul foarte clar: domnul Bolojan urma să fie președintele PNL, iar Abrudean, care deja, cu sprijinul lui Bolojan, a ajuns numărul 2 în stat — adică șeful Senatului, o funcție enormă pentru cât de papagal e băiatul ăsta, de fapt — trebuia să ajungă și secretar general al partidului, adică numărul 2 în partid. O funcție absolut importantă, pentru că acolo, în afară de tehnicalități, ai relație directă cu primarii, te ocupi de gestiunea banilor partidului, ai un cuvânt greu de spus pentru listă la parlament, idem pentru multe numiri pe posturi.
Auzind acestea, Boc, care nu îl suportă pe Abrudean și îl consideră trădător, a început din nou să facă ca trenul și s-a opus foarte tare cumulării acestor două poziții de către Abrudean, zicând că e prea mult.
Abrudean fiind alegerea lui Bolojan, practic, Boc i-a contestat lui Bolo autoritatea în momentul în care a făcut lobby contra lui Abrudean în partid, reușind să îl scoată din jocul pentru secretar general.
A doua bulină neagră pentru Boc, după cea cu Bolo premier.
A treia bulina neagra, în mod neașteptat pentru unii — pentru mine deloc — Boc și-a băgat coada în mod decisiv în distrugerea candidaturii fostului său fin, Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, care viza una dintre cele 4 funcții de prim-vice. Altădată, Tișe era partener cu Boc, dar a ales să trădeze și să sară în barca lui Bolojan, așa că Boc l-a „curentat” — e drept, și cu sprijinul interesat al lui Hubert Thuma, brațul politic al lui Eduard Hellvig, fostul șef al SRI.
Problema e că, distrugându-l pe Tișe, Boc a distrus încă un om selecționat de Bolojan, ceea ce înseamnă a patra bulină neagră.
Tișe, caracter de slănină și el, a început să zbiere mințenaș după marea muie, zbârlindu-se pe Facebook:
Baiatul asta, Tise, e de o nesimtire sora cu mirosul de grajd. Tot ce inseamna azi Alin Tise, de la cariera politica pana la averea ingrozitor de mare pentru un politician (e milionar in euro demult), i se datoreaza lui Emil Boc. Zicea Tise la congres, intr-un discurs chinuit si penibil, ca el nu a tradat niciodata. Ba, l-ai tradat pe Boc, afurisitule ce te dai azi mare iubitor de Dumnezeu.
Sa mergem insa mai departe cu analiza mea exceptionala.
Din cauza nesimțirii lui Boc și a orgoliului său de pitic frustrat, a suferit și al patrulea clujean care viza o funcție înaltă în partid: Daniel Buda, cel care își dorea președinția Comisiei de Arbitraj.
Practic, începând de ieri, clujenii liberali nu mai există în conducerea PNL, ceea ce reprezintă o premieră oarecum tristă pentru un Cluj care e de dreapta și care a influențat major alegerea ultimilor trei președinți: Băsescu, Iohannis și Nicușor Dan.
Prin jocurile de cabană de nivel sătesc, Boc a înșelat încrederea alegătorilor clujeni și i-a văduvit de o influență reală și pragmatică în interiorul PNL și în interiorul Guvernului României.
Vă ziceam în titlu că Bolojan a ieșit președinte, dar, practic, a pierdut alegerile. Oamenii pe care Bolo i-a dorit în echipa politică nu au ajuns să fie votați.
Hubert Thuma, baronul de Ilfov, a jucat foarte bine în marele șlem politic de sambata și i-a băgat în coasta lui Bolojan nu unul, ci doi prim-vicepreședinți. În fapt, Thuma, fiind omul lui Hellvig, se poate spune că Bolojan îl are de acum în coastă chiar pe Hellvig. Dar, e drept, Bolojan e protejat de Kovesi, astfel că ura dintre Kovesi și Hellvig se va desfășura mai ceva ca un serial de pe Netflix, cu cel puțin încă o serie de episoade.
În aceste momente, Bolojan are totuși putere totală în partid, putere care se va consolida prin mișcarea măiestrită de a-l alege pe dinozaurul Dan Motreanu ca secretar general — o alegere ce pare compromis, dar care e, de fapt, una foarte bună pentru Bolo, căci Motreanu poate negocia cu toți eventualele „asperități” ale noului președinte al PNL.
Nu știu însă dacă ați remarcat ceva, și aici trebuie să zic că mi-a plăcut de Bolo: orădeanul are o agendă ascunsă, citibilă doar de ochii rafinați (ca ai mei) — își dorește reinstalarea la puterea PNL a vechilor liberali și curățarea partidului de influența pedeleilor, nenorociții care au distrus acest partid mișto prin trista lor înglobare de acum mulți ani.
În plus, Bolojan i-a scos din schemă pe istericii de Sighiartău și Rareș Bogdan, iar eu sper să facă asta și cu Florin Roman, lătrăul ăla ce râge violențe verbale, dar e gol de conținut, ca un tub folosit de pastă de dinți.
Așadar, țineți minte ce vă zice Alexa: scutul anti-DNA al lui Boc a fost dezactivat de Kovesi, Bolojan își va plăti perfid factura răzbunării pentru umilințele primite de la Boc, Thuma va sta la cotitură și va specula orice greșeală a președintelui Bolojan pentru a-i face loc la viitoarea candidatură lui Hellvig, iar clujenii s-au lins pe bot cel puțin doi ani de orice fel de influență în PNL.