Primaria Cluj-Napoca, in speta Biroul mass-media al institutiei, incalca Legea 544/2001, privind liberul acces la informatiile de interes public. Practica institutiei, care nu raspunde nici in termen legal de 30 de zile solicitarilor transmise de Ziar de Cluj, este aplicata in cazul majoritatii institutiilor de presa. Ultimul caz concret: Primaria nu a reusit, in 30 de zile, sa raspunda unor intrebari simple, privind functionalitatea sistemului de supraveghere video al orasului. Prin astfel de practici, jurnalistii clujeni spun ca Emil Boc da dovada de lipsa de respect, iar reprezentantii Centrului de Jurnalism Independent incurajeaza reprezentantii mass-media sa actioneze in judecata institutiile publice.
Ziar de Cluj a transmis Biroului mass-media o solicitare, in baza Legii 544/2001, prin care se cereau unele informatii legate de functionalitatea sistemului de supraveghere video al municipiului. Opt intrebari simple, la care institutia ar fi putut raspunde intr-o zi. Abia dupa 30 de zile si o plangere administrativa, biroul mass-media a transmis un raspuns. Pornind de la acest ultim exemplu, Ziar de Cluj a cerut parerea mai multor jurnalisti, comunicatori si patroni de presa, despre modul in care institutiile publice, cum este Primaria condusa de Emil Boc, se raporteaza la legea informarii publice.
Cazul amintit mai sus nu este singular. Ziar de Cluj a mai scris in repetate randuri despre refuzul institutiei publice de a pune la dispozitie informatii.
Indignarea unui jurnalist clujean
Ignoranta cu care institutia publica trateaza solicitarile presei se regaseste si in alte redactii. De curand, jurnalista Bianca Felseghi, de la iest.ro, a adus critici fata de modul in care primarul Clujului ignora solicitarile jurnalistilor.
“Ma intreb daca Emil Boc (Pagina Oficiala) om cu scoala, citeste ziare. Nu ziare, presa. Locala, ca e pe felia lui. De fapt, ma intreb daca ii place sa se scalde zilnic în propaganda ieftina livrata de la Biroul de Presa al Primariei, in accidentele filmate de camerele video pe care le gestioneaza si pe care le livreaza preferential unor publicaţii ca sa aiba <
> de pus pe site, in comunicatele de nimic despre schimbarea unor sensuri de circulatie sau, BREAKING NEWS, inaugurarea unor sensuri giratorii. Ma intreb daca le bate parinteste pe umar pe Oana Buzatu – loialitatea intruchipata care mintea ziaristii sa intre pe alta usa cand cu perchezitia biroului lui Sorin Apostu, nu cumva sa-l imortalizeze pe Sefu’ la brat cu procurorii, pe Mirela Ogrutan – inofensiva in toate privintele, un fel de apa sfintita care posteaza pisici pe Facebook, pe aialalţi t-spe angajati care-şi iau salariile si nu sunt in stare sa raspunda in termen legal la nicio solicitare. Cum sa te numesti Biroul de Presa al Primariei cand de fapt singurul lucru pe care il executi e cenzurarea informatiei si ignorarea cu zambetul in coltul gurii a drepturilor cetatenesti? Oare nu v-ar plăcea, dl Boc sa cititi si articole in presa? Nu doar propaganda penibila?”, este reactia acesteia pe pagina sa de Facebook.
Reactia? Emil Boc, sau cel putin angajatul Primariei care administreaza pagina oficiala a primarului, a sters eticheta care facea legatura dintre aceasta postare si pagina oficiala a lui Emil Boc.
Liviu Alexa, director general Ziar de Cluj, spune ca, prin acest tip de atitudine, primarul Emil Boc isi arata, de fapt, lipsa de respect fata de presa locala.
“Emil Boc minte cand spune ca nu citeste presa locala si minte cand spune ca nu stie de articolele din Ziar de Cluj. Am informatii certe ca primeste in mapa toate articolele de presa. In plus, cum e curios din fire, nu se poate abtine sa nu-si foloseasca tableta. Ma ingrijoreaza, in schimb, faptul ca are atat de putin respect fata de jurnalistii de presa locala. Si mai ales fata de cei care il critica constant. Un primar care dispretuieste presa e un om mic si chiar nu fac referire la inaltimea domnului Boc. Primaria Cluj-Napoca s-a schimbat mult in rau dupa plecarea lui Apostu din functie. Institutia se ineaca in mocirla anarhiei si functionarii nu au stapan. Pe vremea lui Sorin Apostu nu misca musca in primarie, pe vremea lui Boc s-a dezvoltat un viespar de interese care porneste inclusiv de la interesul celor din Biroul mass-media de a manipula imaginea primarului, de a pune piedici presei locale si informarii publicului larg. OK, ei au si alte interese, dar nu le dezvolt acum. Sa nu imi spuneti mie ca functionari precum Oana Buzatu, Calin Forna sau Ovidiu Cimpean se sacrifice pe altarul administratiei locale fara sa aiba si alte mize. Revenind, insa, la Emil Boc, ii transmit ca presa locala l-a facut primar si presa locala o sa-l arunce ca pe Funar in ventilatorul istoriei, daca nu o sa inceapa sa ne trateze macar cu respect, nu cu prietenie”, a declarat Liviu Alexa, director general Ziar de Cluj.
Solutia APPC: un memoriu comun al jurnalistilor
Cosmina Fernoaga, jurnalist Ziua de Cluj si presedinte al Asociatiei Profesionistilor din Presa (APPC) spune ca au fost mereu probleme cu echipa de la biroul de presa al municipalitatii.
“Ca jurnalist, am reclamat in repetate randuri comportamentul purtatorului de cuvant. Cand era Sorin Apostu primar si ii atragea atentia, se intampla sa fie mai receptiva doamna Buzatu. Acum, se pare ca pe Emil Boc nu il mai intereseaza sa aiba o primarie de calibrul municipiului Cluj-Napoca. Nu il intereseaza interfata institutiei”, a declarat aceasta.
Presedinta APPC atrage atentia ca e o problema cu care se confrunta majoritatea jurnalistilor din Cluj.
“Ca asociatie de presa, putem face o sesizare legata de modul cum lucreaza primaria. Asta ar fi solutia: sa strangem semnaturi si sa inaintam un memoriu. Oana Buzatu nu are probleme de comportament cu un singur ziarist, ci aproape cu toti, si, daca facem acest memoriu poate lucrurile se mai indreapta. Traim intr-un oras de cinci stele si ne place sa ne laudam cu asta, dar, in presa trebuie sa apara doar ce vrem. Eu cred ca primarului Boc nu ii mai pasa”, a mai spus jurnalista.
Modul in care institutiile publice, dupa modelul Primariei Cluj-Napoca, se raporteaza la Legea 544/2001, este deja un fenomen in presa romaneasca, nu doar in cea locala.
Jurnalistii, ignorati cu legea in mana
Cristina Lupu, coordonaror de programe in cadrul Centrului pentru Junalism Independent spune ca astfel de cazuri sunt din ce in ce mai frecvente.
“Ceea ce se intampla la Cluj nu este un caz singular. Este din ce in ce mai rau, din ce in ce mai multi jurnalisti se plang de faptul ca institutiile publice nu raspund in termen legal solicitarilor in baza Legii 544/2001”, spune Lupu.
In viziunea ei, singura parghie a jurnalistilor in fata ostilitatii institutiilor publice de a furniza informatii este actiunea in judecata si, apoi, solicitarea de daune in instanta.
“Ordinea este logica, prima data se formuleaza o reclamatie administrativa, care se transmite sefului de institutie. Urmatorul pas este actionarea in judecata, insa prea putine institutii de presa recurg la acesta. Si asa se ajunge la urmatoarea schema: jurnalistii nu prea dau in judecata institutiile, iar la randul lor acestea s-au invatat ca nu se intampla nimic. Aceasta nepasare vine din lipsa de sanctiune”, spune Cristina Lupu.
Renate-Roca Rozenberg, specialist PR si cea care detine agentia de publicitate PR&More, traseaza cateva principii de baza pe care orice institutie publica ar trebui sa le aiba in comunicarea cu mass-media.
Comunicarea de la primarie, la fel de secreta ca la banca
“Institutiile sunt fericite sa aiba presa cand le convine lor, dar sunt mai putin flexibile cand li se solicita altfel de informatii care nu neaparat le dezavantajeaza, cat oferirea lor impune un efort. Totusi, nu as blama oamenii de comunicare. In cazul unui raspuns elaborat, nu este doar treaba omului de PR sa ofere informatii, el depinde de alti colegi. Aici este problema lor, nu stiu intre ei sa isi asume o responsabilitate”, spune Renate-Roca Rozenberg.
Aceasta compara indtitutiile publice cu bancile.
“Bancile sunt la fel de secretoase ca si institutiile publice”.
Specialistul PR aminteste si de limbajul de lemn folosit de comunicatori, care ar trebui evitat. Apoi, mai spune aceasta, se impune o mai mare transparenta si sinceritate.
“Sunt de parere ca ar trebui sa recunoasca atunci cand nu au facut lucrurile cum trebuie”, conchide aceasta.
Legea 544/2001 privind liberul acces la informatii de interes public este principala parghie legala a institutiilor mass-media, dar si a cetatenilor, in general, de a solicita informatii publice. Legea prevede termene de comunicare de 5 zile, 10 zile si 30 zile.
Potrivit legii, in termen de 5 zile de la primirea cererii se transmite in scris refuzul comunicarii informatiilor si motivarea acestuia.
In termen de 10 zile de la inregistrarea cererii se comunica in scris informatiile solicitate sau, in cazul în care au fost cerute informatii complexe, faptul ca ele vor fi comunicate in scris in termen de 30 zile de la înregistrare. In termen de 30 zile de la inregistrare se comunica in scris informatiile complexe, pentru care identificarea si difuzarea necesita o durata de timp ce depaseste 10 zile.
Nerespectarea termenelor legale pentru comunicarea in scris a refuzului sau a informatiei echivaleaza cu refuzul nejustificat de rezolvare a cererii si, implicit de aplicare a legii liberului acces la informatiile de interes public.