Scrieri din epoci demult apuse, ziare populare in urma cu mai bine de un secol, documente, carti si cercetari peste care s-a depus de mult praful uitarii sunt scoase la lumina zi de zi si urcate cu migala pe Internet, pentru a reveni din nou la viata sub ochii iubitorilor de studiu ai vremurilor noi. O mana de angajati ai BCU din Cluj-Napoca trudesc la asta de cativa ani, zi de zi, cu propriile mijloace si metode de lucru. Totul a inceput cu scanarea documentelor ce tin de Transilvania, dar e un proces care nu se va termina niciodata, o adevarata munca de Sisif.
Culisele digitalizarii fondurilor Bibliotecii Centrale Universitare (BCU) “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca nu au tehnologii de OZN, lumini de laser sau roboti care calculeaza lumea in date perfecte. Sunt cateva odai albe, cu ferestre largi si tavan inalt, cateva scannere si calculatoare.
Mai sunt si oamenii, cinci bibliotecari si un fotograf, echipa care lucreaza pentru nemurirea informatiei, mutand-o in “lumea” digitala. Sunt oameni vii, care citesc avid hartiile care le ajung sub ochi, se mira de cele descoperite, si, uneori, au revelatii in urma citirii acestor date.
Daca la alte biblioteci digitalizarea este rodul unor proiecte din fonduri europene, la BCU totul a pornit din entuziasmul echipei care a pus bazele acestui proces si dintr-un dar venit din Elvetia.
“Am inceput in 2008 cu proiectul Transsilvanica, prin scanarea Gazetei de Transilvania, care a fost tiparita la Brasov, dar noi aveam colectia completa. Ulterior, am aflat ca si cei de la Brasov faceau asta si atunci ne-am oprit. Mi se pare un episod simptomatic pentru stilul in care se lucra la acea ora in Romania, fara nici un fel de organizare”, a apreciat Kovacs Eszter, sef serviciu in cadrul institutiei.
Scannerul din Elvetia, un cadou decisiv
Darul din Elvetia a venit mai devreme cu 2-3 ani si a constat intr-un scanner Minolta, o minune a tehnologiei de la acea vreme, din partea unei biblioteci din Zurich. Aparatul a stat la baza infiintarii Laboratorului de digitalizare de la BCU.
“Noi visam la digitalizare inca din 2005-2006, dar nu am avut posibilitati concrete sa demaram asa ceva pana in 2008. S-a constituit o comisie care facea selectia documentelor. Un scop al actiunii noastre este si cel de conservare a documentelor, stiut fiind ca hartiile vechi sunt perisabile si se degradeaza foarte usor”, a precizat Lucia Hosu, inginer de sistem in cadrul institutiei.
Au fost trecute in format digital atat documente de la Cluj, cat si din zone invecinate si chiar din Ungaria, de la Biblioteca Szechenyi din Budapesta.
“Nu s-a tinut cont de limba in care erau scrise materialele, a fost scanat tot, indiferent ca era scris in romana, maghiara, germana, engleza sau latina”, a punctat Kovacs.
Bibliotecarii clujeni si-au pus la punct propriile metode de lucru, au stabilit fluxul de lucru in functie de tipul de document, fie ca era vorba de carte, revista sau material iconografic. Regulile de digitizare folosite si acum stabilesc in termeni precisi formatele de lucru, denumirea unica a fisierelor, salvarea, accesul public sau evidentele unice individuale.
De la DVD pe server
La inceput, totul se stoca pe DVD-uri, dupa care, in 2009, se renunta la acestea si se transfera toate documentele pe noul server. Incepe digitalizarea intr-un cadru mai larg, nu doar a datelor reprezentative pentru Transilvania.
In 2010 are loc configurarea softului Dspace pentru accesarea intregului fond scanat, iar in a doua jumatate a anului se face monitorizarea accesarii site-ului Transsilvanica in Google Analitics. Datele sunt impresionante: in sase luni s-au inregistrat 9.473 de accesari si 23.004 pagini vizitate. Pe langa schimbarea logo-ului BCU, tot atunci are loc acordarea acesului publicului la documente fara protectie la editare si listare. Tot atunci incep sa fie scanate si bibliografiile unor cadre didactice. In prezent, aceste facilitati sunt accesibile pentru cei de la Facultatea de Litere si cea de Istorie a Universitatii “Babes-Bolyai” (UBB).
Din 2011, publicul are acces online din exterior la fondul digitalizat Transsilvanica a inregistrat 21.125 de accesari, 51.821 de pagini digitalizate si o medie de 57 de useri pe zi. In 2012, fondul Transsilvanica cuprindea 357 de carti de patrimoniu si 118 reviste digitalizate.
La aceasta ora, au fost digitalizate in cadrul BCU doua milioane de fise, 700 de titluri de carte veche, carte rara si manuscrise, 2005 ilustrate, 50 de harti, 500 de stampe, 150 de titluri de periodice si 400 de titluri de carte.
Datele din biblioteca apar pe bloguri
In spatele cifrelor stau cativa oameni care trudesc in fiecare zi sa scoata cuvantul scris in urma cu multi ani la lumina Internetului.
Bodnar Robert este sef de birou si coordoneaza tot ce inseamna biblioteca digitala, pe langa munca de zi cu zi de scanare si incarcare a documentelor.
“A fost o mare satisfactie pentru noi sa primim feedback la munca de digitalizare, sa vedem ca biblioteca virtuala e accesata in toata lumea si ca exista bloguri care publica periodic documente si ilustratii de aici”, a marturisit el.
Cat poate scana un om intr-o zi?
“Depinde de cum e legata cartea. Daca am albitura, cam 300 de pagini pe zi. Daca are o legatura stransa, se intampla sa scanez si de cinci ori o pagina si tot nu se vede bine. Mereu gasesc cate ceva interesant prin publicatiile la care lucrez. Citesc, ma mir, ma entuziasmez si cateodata nu imi vine sa cred ce gasesc pe acolo. Stirile, ilustratiile si chiar reclamele din ziarele vechi mi se par incredibile! Cateodata mai si listez, ca sa citesc cu atentie mai tarziu, cand am timp”, marturiseste Dana Caprar, una dintre bibliotecarele din echipa Laboratorului de Digitalizare.
Uneori, in munca lor de scanare si urcare a datelor pe Internet, membrii echipei au surpriza sa afle lucruri noi si neasteptate chiar despre BCU.
“E destul de grea partea de flux de digitalizare, e greu de urmarit. Alegem cu grija toate datele ca sa nu intre sub incidenta legii copyright-ului. Unele sunt destul de vechi ca sa nu mai intre in aceasta zona, altele sunt donate in conditii care permit difuzarea lor catre public. Oricum, in Romania, conditiile nu sunt foarte clare”, a precizat Hosu.
Experimentata si imbunatatita de la an la an, intreaga arhiva digitala are o sumedenie de calitati: documentele pot fi descarcate, se poate da cautare dupa cuvinte-cheie, se poate ajunge la alte documente in domeniu, totul poate fi accesat si de pe tablete si telefoane mobile si multe altele. Volumele scanate se regasesc in 5 interfete de accesare: Transsilvanica, Aleph, Dspace, Worldcat si EDS.
Presa clujeana era la fel de vie si in urma cu mai bine de un secol
Intre publicatiile care se pot citi integral pe pagina BCU se numara Albina Carpatilor (1877-1880), Almanachulu societatii academice social-literare “Romania juna” (1883, 1888), Amiculu Scolei (1860-1864), Arhiva Somesana (1924-1940), Aurora romana, foia beletristica (1863-1865), Bunul econom (1900-1909), Chemarea tinerimii romane (1926-1932), Clujul (1923-1937), Contimporanul (1923-1930), Revista cantaretilor bisericesti (1923) sau Cosinzeana (1911-1928) .
„E uluitor si extrem de educativ sa citesti presa clujeana din acele vremuri. Se dadeau sfaturi utile si astazi, se intamplau lucruri incredibile, iar limbajul folosit este foarte viu. Cred ca ar fi un bun exemplu de urmat pentru jurnalistii de acum”, este de parere Lucia Hosu.
La fel ca orice breasla din Romania zilelor noastra, bibliotecarii duc lipsa de invatacei care sa le duca munca mai departe. Dorinta arzatoare a echipei Laboratorului de digitalizare ar fi ca studentii sa vina si, pe de o parte, sa studieze din datele pretioase pe care ei le scot la lumina, iar pe de alta, sa le dea o mana de ajutor.
“Noi ne dorim implicarea studentilor in aceasta munca, ar putea sa isi ia de aici teme de licenta sau master. Ce oferim noi e o informatie pretioasa, ar trebui sa fie doritori sa o cunoasca, sa lucreze cu ea si sa o sintetizeze. Nu e usor, dar in momentul in care incepi, prinzi drag si iti doresti sa afli si mai mult, si mai mult”, este convinsa Lucia Hosu.