Editorial

Atâta bucurie e în tabăra Opoziţiei că teamă mi-e că iar i-am bătut pe cei de la PSD de s-au căcat pe noi

Salut, sunt Victor Lungu şi am să vă rog să mă iertaţi dacă azi am să vă stric relaxarea ţigării “de după”… “victorie”. Poate e timpul să vă dezîmpăienjeniţi ochii, să reveniţi la realitate. S-au câştigat alegerile pentru Parlamentul Europei, nu cele interne. Iar dacă nu ascultaţi de cifre, trezirea va fi atât de brutală încât vă va adormi la loc. Multă lume s-a bucurat şi şi-a făcut calcule triste după 1996, după 2004, după 2009 – ani în care Partidul Social Democrat, sub diversele sale denumiri, a fost la pământ, distrus, pe cale de dispariţie, “la lada de gunoi a istoriei” şamd. În 1996 a luat 23% la Parlamentare și a pierdut Prezidențialele, iar în 1997 era la 17% în sondaje. În 2005 era la 20%. După fiecare astfel de victorie, adversarii săi n-au ştiut care-s mai deştepţi, mai frumoşi, mai iubiţi de către votanţi, motiv pentru care s-au păruit şi şi-au dat în cap în piaţa publică, nemodificând nimic din sistemul ticăloşit al funcţionării instituţiilor statului. Nereformând, de exemplu, corpul funcţionarilor publici, acest rezervor de sinecuri politice şi de soldaţi credincioşi ai partidelor. Aşa că PSD şi-a revenit de fiecare dată. Mai frumos, mai odios, cu lideri de tot mai proastă calitate.

De ce? Din prostia şi autosuficienţa celor culcaţi pe laurii victoriei. Care au început să-şi măsoare microscopicele dotări, în loc să se pună serios pe treabă, să vină cu soluţii concrete măcar cu privire la cum pot fi salvaţi banii din buzunarele românilor de un stat prea dimensionat şi mult prea darnic în a risipi munca cetăţenilor săi. Aşa că azi am să vă dau o scurtă lecție despre mici abuzuri făcute pe banii noștri de către grupul infracțional organizat impropriu denumit clasă politică. Şi despre care nimeni nu vrea să ne vorbească.

Scurt și la obiect: de ce avem nevoie de 41 de Case județene de sănătate, cu personalul și cheltuielile aferente, când printr-un simplu clik într-un sistem informatizat, așa cum se laudă că dețin, se poate vedea cine, când și cât a plătit, unde și cine a încasat banii la nivel național, județean, orășenesc, comunal? În afară de faptul că sistemul ticăloșit pierde voturile celor care freacă menta pe spinarea contribuabililor, nu văd decât câștiguri din desființarea acestor Case județene de sănătate. La fel, de ce este necesar ca statul să fie colectorul contribuției obligatorii pentru șomaj când, prin definiție, acest ajutor e individual? Deci, o asigurare privata sau individuală de șomaj ar fi mult mai eficientă decât muntele de hârtii și personalul retribuit de la buget care eliberează aceste ajutoare – care, oricum, sunt limitate în timp și nu eterne. Firmele de asigurări private ar face treabă mult mai eficient, iar statul ne-ar economisi banii. E drept tot în dauna scăderii rezervorului de sinecuri politice și a diminuării voturilor sigure cumpărate din banii noștri de către sistemul ticăloșit. Și de ce ai nevoie de atâtea hârtii ca să primești Cardul European de Sănătate, cand deja ai cardul românesc de sănătate? Că doar suntem cetățeni europeni și avem drepturi, conform reclamei. Se pare că “am uitat” de Cartea de Alegător inutil primită la Cardul de Identitate în atâția ani. Oare cine lua para-ndărătul după milioanele de Cărţi de alegător?

De câte ori li se urcă sponsorii în cap, că nu mai pot să fure nimic să pună pe masă la copilași, de atâtea ori șefii de partide vin cu salvatoarea idee de a schimba Legea. Nu trece luna și șefii de partide, sau câte un trepăduș de-al lor din Șparlamentul României, se trezesc vorbind public că vor să aibă discuții despre chestiile penale care îi încurcă, despre cum s-ar putea ajunge la o soluție legislativă “corectă” în ceea ce-i priveşte pe ei. Că oamenii politici nu trebuie să fie integri, trebuie să fie eficienți. Nu trebuie să fie săraci, că săracii fură. Trebuie să fie bogați, că bogații numai deturnează. Este ca la bacalaureat: nu se poate crește calitatea, că nu mai ai cu cine, așa că se vor face subiectele mai ușoare. Dacă politicienii nu pot fi integri, că nu de integri i-au pus șefii lor unde i-au pus, atunci să se mai îndulcească din ceea ce prevede Legea față de acțiunile lor. Dacă legea nu-i prea convine hoțului, violatorului, tâlharului, devalizatorului șamd, aceasta trebuie schimbată până când se mulează pe siguranța hoțului, violatorului, tâlharului, devalizatorului șamd, să-și poate face liniștit “meseria”, fără să mai dea socoteală. Șefii de partide și, mai ales, sponsorii lor din umbră, nu au nevoie de oameni integri, ci de oameni eficienți.

Numai noi încă mai credem că ar fi frumos ca politicienii români să fie mândria ţării. Că în Parlament, Primării și Consilii ar trebui să ajungă doar ceea ce are Țara aceasta mai bun, „fruncea”, stima și mândria, plus alte cele. Am vorbi cu mândrie și simț patriotic despre toate acestea. Dar suntem obligați să vorbim despre lene, lăcomie și să le batem obrazul de rușinea noastră care ar trebui să fie a lor.

Şi, gata!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *