Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis miercuri, printr-o sentință definitivă, ca dosarul Revoluției din decembrie 1989 să se întoarcă la Parchetul Militar, potrivit minutei de ședință. În octombrie 2020, Curtea Supremă a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar la dosar, printre care rapoartele întocmite de SRI și de Comisia parlamentară de anchetă a revoluției care a funcționat în anii 90. Instanța supremă a identificat mai multe probleme de legalitate în investigația procurorilor militari. Procurorii vor fi nevoiți să refacă ancheta la 32 de ani de la evenimentele din 1989, care s-au soldat cu peste 1.100 de morți.
Parchetul Militar îl inculpase de Ion Iliescu și pe alți demnitari post-decembriști în dosarul Revoluției.
În peste trei decenii procurorii nu au fost capabili să producă un document valabil pentru instanță. Că așa au primit ordin. Și de bănetul acela ”special” ei execută, nu discută.
Minuta ședinței:
”1045/1/2019/a1.1 – Respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Sectia Parchetelor Militare, părțile civile Mihăiță Lucreția – succesoare a părții civile Mihăiță Mihai, Capotă Mariana Ionela – succesoare a părții civile Mihăiță Mihai, Barbu Constantin, Barbu Alexandru Gheorghe, Floca Razvan Andrei, Boiesan Radu – succesor al persoanei vătămate Boiesan Petru Mircea, Humenic Valeriu – succesor al persoanei vătămate Martaniuc Vladimir, Vasiu Dan, Tudor Adi – succesor al persoanei vătămate Tudor Dragu, Tudor Dorel – succesor al persoanei vătămate Tudor Dragu, Tudor Larisa – succesor al persoanei vătămate Tudor Dragu, Licu Alexandrina – succesor al persoanei vătămate Licu Daniel, Marcu Ana Doina – succesoare a persoanei vătămate Marcu Vasile, Cauc Ana Monica – succesor al persoanei vătămate Cauc Silviu Florentin, Mihail Rada Maria – succesoare a persoanei vătămate Cernea Marie, Dan Ionel – succesor al persoanei vătămate Dan Costel Gigel, Ciobănel Tudora, succesoarea părții civile Ciobănel Petru ți Androne (fosta Ciobănel) Daniela, succesoarea părţii civile Ciobănel Petru, persoana vătămată Ursu (fostă Geafir) Stefana Adriana ți Ilie – Dîmboiu Catalina Magdalena – succesoare a persoanei vătămate Dîmboiu Emil Virgil, împotriva încheierii din data de 09 octombrie 2020 ți a încheierii nr. 288 din 21 mai 2021, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală în dosarul nr. 1045/1/2019/a1. Respinge, ca tardivă, contestația formulată de partea civilă Pop Marta Claudia – succesoarea persoanei vătămate Pop Lucian Vincius împotriva încheieriii nr. 288 din 21 mai 2021, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală în dosarul nr. 1045/1/2019/a1. Ia act de retragerea contestaţiei formulate de partea civilă Nițu Nicolae împotriva încheierii nr. 288 din 21 mai 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală în dosarul nr. 1045/1/2019/a1. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secția Parchetelor Militare, rămân în sarcina statului. Obligă contestatorii părți civile Mihăiță Lucreția – succesoarea părții civile Mihăiță Mihai, Capotă Mariana Ionela – succesoarea părții civile Mihăiță Mihai, Barbu Constantin, Barbu Alexandru Gheorghe, Floca Razvan Andrei, Boiesan Radu- succesor al persoanei vătămate Boiesan Petru Mircea, Humenic Valeriu – succesor al persoanei vătămate Martaniuc Vladimir, Vasiu Dan, Tudor Adi – succesor al persoanei vătămate Tudor Dragu, Tudor Dorel – succesor al persoanei vătămate Tudor Dragu, Tudor Larisa – succesoarea persoanei vătămate Tudor Dragu, Licu Alexandrina – succesoarea persoanei vătămate Licu Daniel, Marcu Ana Doina – succesoarea persoanei vătămate Marcu Vasile, Cauc Ana Monica – succesoarea persoanei vătămate Cauc Silviu Florentin, Mihail Rada Maria – succesoarea persoanei vătămate Cernea Marie, Dan Ionel – succesor al persoanei vătămate Dan Costel Gigel, Pop Marta Claudia – succesoarea persoanei vătămate Pop Lucian Vincius, Ciobănel Tudora – succesoarea părții civile Ciobănel Petru ți Androne (fosta Ciobănel) Daniela – succesoarea părţii civile Ciobănel Petru, persoană vătămată Ursu (fostă Geafir) Stefana Adriana ți Ilie – Dîmboiu Catalina Magdalena – succesoare a persoanei vătămate Dîmboiu Emil Virgil la plata sumelor de câte 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimaţii inculpaţi Voiculescu Voican Gelu, gl.(Rtr) Rus Iosif ți Iliescu Ion, până la prezentarea apărătorilor aleşi, în cuantum de 596 lei, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei. Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu, după cum urmează: avocat Bănică Mariana (103 părți) în sumă de 6932 lei, avocat Mărculescu Loredana( 102 părți) în sumă de 7800 lei, avocat Măciuceanu Zărnescu Ioana Ruxandra (100 părți) în sumă de 6860 lei, avocat Diaconu Diana Camelia (101 părți) în sumă de 6884 lei, avocat Toporas Daniel Valeriu (100 părți) în sumă de 6860 lei, avocat Kovacs Adela (50 părți) în sumă de 3430 lei, avocat Sandu Iuliana (100 părți) în sumă de 6860 lei, avocat Faier Silviu Daniel (101 părți) în sumă de 6884 lei, avocat Faier Dumitra (50 părți) în sumă de 3430 lei, avocat Alimănescu Mihaela Ecaterina (101 părți) în sumă de 6884 lei, avocat Iancu Daniela Florentina (103 părți) în sumă de 7378 lei, avocat Radu Gabriel (103 părți) în sumă de 6932 lei, avocat Radu Ingrid Georgia (101 părți) în sumă de 6884 lei, avocat Gherghin Aura (104 părți) în sumă de 8294 lei, avocat Costea Camelia (100 părți) în sumă de 6860 lei, avocat Mihalcea Alexandru (100 părți) în sumă de 6860 lei, avocat Toader Adina Isabelle (50 părți) în sumă de 3430 lei, avocat Potra Elena (101 părți) în sumă de 7330 lei, avocat Wurtz Claudia Clara (103 părți) în sumă de 7402 lei, avocat Ciobanu Elena Elisa (101 părți) în sumă de 6884 lei, avocat Jitea Florentina (101 părți) în sumă de 6884 lei, avocat Vasile Mihaela (101 părți) în sumă de 6884 lei, avocat țonea Anabela (51 părți) în sumă de 3454 lei, avocat Maloț Letiția (53 părți) în sumă de 3502 lei, avocat Olteanu Niculae (50 părți) în sumă de 3430 lei, avocat Dobra Olguța (50 părți) în sumă de 3430 lei, avocat Olaru Dan (50 părți) în sumă de 3430 lei, avocat Dumitrescu Sorina (51 părți) în sumă de 3454 lei, avocat Groza Gheorghe (50 părți) în sumă de 3430 lei, avocat Poțtoacă Veronica (100 părți) în sumă de 6860 lei, avocat Ruțianu Felicia (50 părți) în sumă de 3430 lei, avocat Cirstea Roberto (50 părți) în sumă de 3430 lei, avocat Miclea Carmen (51 părți) în sumă de 3900 lei, avocat Marcu Maria (101 părți) în sumă de 7330 lei, avocat Hristu Nicoleta (51 părți) în sumă de 3900 lei, avocat Iovita Vasi Lenuța (50 părți) în sumă de 3430 lei, avocat Dulgheru Doina (50 părți) în sumă de 3430 lei, avocat Sima Madeleine (50 părți) în sumă de 3430 lei, avocat Tănasă Mihai Teodor (101 părți) în sumă de 6884 lei, avocat Miron Robert Florinel (50 părți) în sumă de 3430 lei, avocat Mihu Ionuț (51 părți) în sumă de 3454 lei, avocat Iurea Patricia (51 părți) în sumă de 3430 lei, avocat Vergatti Cristina Narcisa (52 părți) în sumă de 3478 lei, avocat Drăghici Emanuela Claudia (50 părți) în sumă de 3430 lei, avocat Mavhima Elena Viorica (50 părți) în sumă de 3430 lei, avocat Văle Maria Claudia (51 părți) în sumă de 3454 lei, avocat Lupu Adina (50 părți) în sumă de 3430 lei, avocat Andrei Marian Viorel (50 părți) în sumă de 3430 lei, avocat Tudor Cristina Doriana (50 părți) în sumă de 3430 lei, avocat Teodorescu Gabriela (51 părți) în sumă de 3900 lei, avocat Dinu Maria (55 părți) în sumă de 3550 lei, avocat Mihailovici Rose Marie (51 părți) în sumă de 3454 lei, avocat Ioan Ovidiu (50 părți) în sumă de 3430 lei ți avocat Osiceanu Nicolescu Emilia Louis (35 părți) în sumă de 3962 lei, rămân în sarcina statului şi se plătesc din fondul Ministerului Justiţiei. Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu, după cum urmează: avocat Eremia Cristina Ecaterina pentru Vechiu Eugen – intimat parte civilă – succesor al persoanei vătămate Vechiu Constantin, Petrea (fostă Vechiu) Elena (soră) – intimat parte civilă – succesor al persoanei vătămate Vechiu Constantin, Duman (fostă Văduva) Steluţa (fiică) – intimat parte civilă – succesor al persoanei vătămate Văduva Nicolae, Văduva Costel – intimat parte civilă – succesor al persoanei vătămate Văduva Nicolae, Zărnescu Florin – intimat parte civilă – succesor al persoanei vătămate Zărnescu Marin, Zărnescu Marioara – intimat parte civilă – succesor al persoanei vătămate Zărnescu Marin, Zărnescu Nicolae – intimat parte civilă – succesor al persoanei vătămate Zărnescu Marin, Grosu (fostă Anechitoaie) Eugenia (soră) – intimat succesor al persoanei vătămate Anechitoaie Gheorghe, în sumă de 2422 lei ți avocat Epure Daniela, pentru Rus Vasile – intimat parte civilă – succesor al persoanei vătămate Rus Ionel, Constantin (fostă Sabău) Cătălina Veronica (fiică) – intimat parte civilă – succesor al persoanei vătămate Sabău Miea în sumă de 940 lei, rămân în sarcina statului şi se plătesc din fondul Ministerului Justiţiei. Definitivă. Pronunţată în şedinţa din Camera de Consiliu, astăzi, 10 noiembrie 2021.”
Justiție făcută în bătaie de joc cu complicitatea oamenilor ”sistemului” care-și protejează binefăcătorul care le-a dat România pe mână s-o jefuiască în voie
Pe 21 mai, un judecător de cameră preliminară de la Instanţa supremă a decis ca dosarul să fie restituit procurorilor, după ce a constatat nereguli în rechizitoriu. Procurorii militari şi mai multe părţi vătămate au atacat decizia, însă contestaţiile au fost respinse miercuri de un alt complet de judecată.
În octombrie 2020, instanţa a exclus mai multe probe din dosar, Parchetul Militar având la dispoziţie atunci un termen de cinci zile pentru a remedia neregularităţile din rechizitoriu şi pentru a comunica instanţei dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpaţilor ori solicită restituirea cauzei.
ICCJ a admis atunci mai multe cereri şi excepţii invocate în dosarul Revoluţiei atât de către părţi civile, cât şi de Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu, fiind excluse mai multe probe ca urmare a constatării neregularităţii rechizitoriului întocmit de procurorii militari.
Magistratul a constatat neregularitatea rechizitoriului în dosarul Revoluţiei întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare la data de 5 aprilie 2019.
Instanţa a dispus, în octombrie 2020, excluderea din materialul de urmărire penală a mai multor probe: actele intitulate „declaraţii” ce conţin relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu şi Ion Iliescu în faţa Comisiei senatoriale; rapoartele întocmite de Comisia senatorială privind evenimentele din decembrie 1989 şi documentele ce au stat la baza întocmirii acestora; sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de Parchetul Militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989; punctul de vedere preliminar al SRI privind evenimentele din decembrie 1989; documentarul privind Marele Stat Major din cadrul MApN; „Cartea revoluţiei române. Decembrie 1989” de Sergiu Nicolaescu; documentele de arhivă ale Statului Major General privind evenimentele din decembrie 1989 cu referire la acţiunile întreprinse de Direcţia de Cercetare a Armatei pentru perioada 17-31 decembrie 1989.
De asemenea, au fost excluse din materialul probator declaraţii date de zeci de persoane vătămate.
Dosarul Revoluţiei a fost trimis în instanţă de procurorii militari în luna aprilie 2019, în proces fiind citate peste 5.000 de părţi civile. Procesul a fost blocat mai mult de un an, pentru discutarea unor cereri şi excepţii ridicate de părţile din dosar.
Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi generalul (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, sunt acuzaţi în acest dosar de săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii.
Ion Iliescu nu s-a prezentat la niciun termen al procesului
Conform rechizitoriului, pe fondul degenerării relaţiilor dintre România şi URSS, după momentul „Praga 1968”, dar şi ca urmare a stării de nemulţumire profundă şi generală din societate, s-a coagulat şi a evoluat o grupare dizidentă care a avut drept scop înlăturarea fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu, dar care urmărea menţinerea României în sfera de influenţă a URSS.
Procurorii militari susţin că gruparea din jurul lui Ion Iliescu a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi militare în decembrie 1989.
Astfel, întreaga forţă militară a României – MApN, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22 decembrie 1989, s-ar fi pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia.
„Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al CFSN, format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general-locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general-maior (r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar şi numit ministru al Apărării) şi Gelu Voican Voiculescu, a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român”, precizau procurorii.
Potrivit anchetei, începând cu seara de 22 decembrie 1989 ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea CFSN), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai acestui for.
Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei „psihoze generalizate a terorismului” ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii.
„Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22 decembrie 1989, un număr de 862 de decese, 2.150 de răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17 – 22 decembrie 1989 (orele 12,00)”, menţionau procurorii militari.
Ancheta a stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului Ceauşescu printr-un proces penal simulat
„Probatoriul administrat în cauză relevă că inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din MApN, fără a interveni pentru stoparea lor”, susţineau procurorii.
Potrivit Parchetului General, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane.
„La 23 decembrie 1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste. Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane şi ar fi generat o stare de pericol pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile de pe întregul teritoriu al României”, precizau anchetatorii.