Vineri, la primul termen al procesului de corupție în care a fost trimisă în judecată de către DNA Cluj, fostul viceprimar al municipiului Cluj-Napoca, Anna Horvath a ales ca și cale de apărare lipsa de putere decizițională pe care de fapt a avut-o, putere în lipsa căreia nu putea să acorde ajutorul cerut de omul de afaceri Fodor Zsolt sub aspectul săvârșirii unui trafic de influență: adică să facă presiuni asupra funcționarilor din primărie pentru ca aceștia să o servească. Deci, doar s-a interesat, fără să poată pune presiune. Și ar fi primit mizilicul de mită sub formă de bilete ca o prețuire a faptului că exista în funcția de viceprimar și că se pregăteau pentru Zilele Maghiarilor.
Practic, atât atât Horvath cât și omul de afaceri Fodor au respins toate acuzațiile aduse. Anna nu putea interveni pentru Fodor – trimitea sms-uri primarului Emil Boc și se interesa la şefa Direcţiei Patrimoniu, Iulia Ardeiuș, doar pentru a-și “onora atribuţiile de serviciu şi angajamentele luate faţă de cetăţenii care au venit în audienţă la cabinetul său, ori în alte ocazii private”.
De altfel, ea, Anna Horvath, nu putea sancţiona funcţionarii şi nici nu putea să-i impulsioneze și, neavând “o putere executivă reală”, putea doar “să propună primarului sancţionarea funcţionarilor”.
Care primar, sperăm să se întrebe și Instanța, în schimbul colaborării politice a UDMR Cluj din cadrul Consiliului Local (și cel Județean, că doar știm cum s-a făcut trocul politic și împărțeala sferelor de influiență pentru a se primi voturile Uniunii la Cluj), ce ar fi putt face dacă ex-viceprimarul Anna Horvath i-ar fi cerut sancționarea vreunui funcționar că nu-și făcea “datoria” față de omul de afaceri Fodor? Oare cât de conștienți erau funcționarii la care s-a “interesat” Anna Horvath de stadiul autorizărilor de capacitatea viceprimarului de a “propune” sancționarea lor?
De altfel, Iulia Ardeuş, şefa Direcţiei Patrimoniu a confirmat în faţa judecătorului faptul că fostul viceprimar Anna Horvath s-a interesat în repetate rânduri de stadiul autorizării cererii omului de afaceri Fodor Zsolt şi că i-a explicat acesteia motivul întârzierii eliberării documentelor necesare: printredocumentele lipsă din dosar se număra şi unul care trebuia eliberat de Direcţia de Cultură.
În ceea ce privește cele 60 de abonamente cumpărate de omul de afaceri Fodor și sponsorizate Annei Horvath, acestea erau doar o recompensă pentru voluntarii din cadrul campaniei electorale a UDMR – în nici un caz a ei personale, chiar dacă toți “voluntarii” lucraseră numai pentru ea. Mai mult, aceste 60 de abonamente (ce penibil sună!), erau parte din pregătirea unor acţiuni de promovare a etniei maghiare de Ziua Maghiarilor. Adică? Voluntarii s-au dus la Untold și Electric Castle îmbrăcați în haine de etnic maghiar și cu pancarte pe care scria “Ziua Maghiarilor”? Că nu pricepem, decât că se mănâncă din greu cu polonicul cel mare un produs maron și cam puturos.
Vom urmări cu atenție derularea acestui proces în care procurorii o acuză pe Horvath că, din februarie până în mai, și-a folosit influența pe lângă funcționari publici din cadrul Primăriei pentru urgentarea avizării unor proiecte imobiliare în care inculpatul Fodor Zsolt avea interese economice.
“Derularea acestor proiecte imobiliare presupunea obținerea în prealabil a mai multor documente: eliberarea unor certificate de urbanism, confirmarea avizelor de oportunitate, concesionarea unei suprafețe de teren, eliberarea autorizațiilor de construire”, explică procurorii, care adaugă că în 13 mai 2016 Anna Horvath i-ar fi cerut lui Fodor 60 de abonamente la două festivaluri de muzică, pe care să le ofere voluntarilor care o sprijineau în campania electorală de la alegerile locale. “Cele două persoane au convenit să disimuleze remiterea abonamentelor sub forma unui contract de sponsorizare, încheiat între o societate administrată de inculpatul Fodor Zsolt și o firmă ‘agreată’ de inculpata Horvath Anna”, explică procurorii, adăugând că au dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai unui imobil ce aparține viceprimăriței.
Și ne întrebăm, în continuare, când vor depăși procurorii DNA Cluj stadiul unor astfel de procese “răsunătoare” în care sunt implicate prejudicii în valoare de 60 de abonamente de concert și se vor ocupa de adevăratele tunuri de zeci de milioane de euro de la CMID, Ic Ponor – Răchițele, drumurile județene șamd?!