Consilierii locali din Cluj-Napoca vor continua să primească sporul pentru condiții de muncă în urma unui raport realizat de DSP în care sunt prezentate bolile de care suferă funcționarii publici.
Proiectul de hotărâre privind acordarea sporului pentru condiții de muncă funcționarilor publici și personalului contractual din Primăria municipiului Cluj-Napoca ce va fi supus spre dezbatere și aprobare Consiliului local în cadrul sedinței din 4 august a fost propus având în vedere emiterea Buletinului de determinare prin expertizare a locurilor de muncă din municipiul Cluj-Napoca nr. 4869/02.07.2025 de către Direcția de Sănătate Publică a județului Cluj – Medicina Muncii. Acest buletin de determinare este valabil maxim 36 de luni.
„Sporul pentru condiții de muncă a fost acordat funcţionarilor publici şi personalului contractual din Primăria municipiului Cluj-Napoca în baza HCL 471/07.07.2022 conform prevederilor art. 3, alin (2) din Regulamentul – aprobat prin H.G. nr. 569/2017 privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi condiţiile de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie” din administraţia publică locală (2) În vederea acordării sporului pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de muncă prevăzut la alin. (1), buletinele de determinare sau, după caz, de expertizare a locurilor de muncă, eliberate de compartimentele de specialitate din cadrul direcţiilor de sănătate publică, care constată că s-au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condiţiilor de muncă şi că toate instalaţiile de protecţie a muncii funcţionează normal, se refac ori de câte ori intervin modificări semnificative în ceea ce priveşte tehnologia, echipamentele de muncă şi amenajarea locurilor de muncă, dar nu mai târziu de 36 de luni de la data emiterii coroborat cu art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, actualizată, cu modificările şi completările ulterioare”, explică Primăria.
Înainte de intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 36 din 30 iunie 2025 pentru stabilirea unor măsuri privind personalul plătit din fonduri publice, sporul pentru condiții de muncă la nivelul Primăriei Cluj-Napoca era între 263 și 878 lei net urmând ca noua valoare să fie de maxim 300 de lei brut.
Iată de ce boli suferă angajații Primăriei:
În sinteza controlului medical periodic de medicina muncii efectuat în anul 2024 de Cabinetul medicina muncii din cadrul Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca, medicul specialist care a examinat medical angajații a constatat o serie de afecțiuni în relatie cu expunerea ocupațională:
✓ „Afectiuni cardio-vasculare: 264 cazuri
125 cazuri de hipertensiune arterială esențială (21,55% din angajați), în creştere față de expertiza anterioară din 2022. Medicul a încadrat cazurile la boală legată de profesie, prin suprasolicitarea neuropsihică de la locul de muncă.
75 cazuri cu varice incipiente sau moderate ale membrelor inferioare, fără complicații, majoritatea la persoane care lucrează în poziție şezândă, la birou (pentru o circulație venoasă bună în membrele inferioare fiind esențială însă mişcarea, contracțiile musculaturii gambei); doar 19 angajați din cei identificați cu varice ale membrelor inferioare au muncă în ortostatism prelungit: polițişti locali şi muncitori necalificați în hale, piețe.
14 cazuri cu tulburări de ritm cardiac (9 cazuride tahicardie sinusala, la apariția cărora o contribuție importantă o are şi stresul profesional, 1 caz de FIA, 3 cazuri de Aritmie extrasistolica, 1 caz de TPSV);
10 cazuri cu valvulopatii mitrale, forme uşoare, compensate;
7 cazuri cu cardiopatie ischemică cronică, sub tratament medicamentos, dintre care o parte sunt sunt boli legate de profesie, prin suprasolicitare neuro-psihică;
1 caz cu cardiomiopatie dilatativă post infecţie Covid,
3 cazuri cu insuficiență veno-limfatică a membrelor inferioare.
✓ Boli de nutriție şi metabolism: 223 cazuri
Pe ansamblu, 22,75% din angajații consultați au prezentat aceste afecțiuni, deci peste nivelul mediei naţionale (de 21,3%). Munca cu caracter static, fără solicitări fizice semnificative, poziția şezândă prelungită,caracteristice ale muncii de birou, stresul profesional şi alimentația neadecvată sunt principalii factori favorizanți ai afecțiunilor.
✓ Afecţiuni osteo-musculo-articulare: 262 de cazuri
AFECŢIUNI ALE COLOANEI CERVICALE: 70 cazuri
45 cazuri cu spondiloze- cu manifestări algice periodice favorizate de munca la calculator şi, în general de birou, care presupune o flexie prelungită a coloanei cervicale; s-au făcut recomandări de adoptare a unei poziții ergonomice corecte la munca la calculator, în special legat de poziția ecranului calculatorului şi evitarea utilizării laptopurilor dacă este vorba de o durată a muncii pe calculator de peste 3-4 ore zilnic; calculator;
13 cazuri cu discopatie cervicală, majoritatea la persoane cu muncă de birou, la
12 cazuri cu hernie de disc cervicală;
AFECTIUNI ALE COLOANEI DORSALE: 20 cazuri – 15 cazuri cu spondiloza lombara, 4 cazuri cu discopatie dorsală si 1 caz cu hernie de disc dorsală;
AFECŢIUNI ALE COLOANEI LOMBARE: 62 cazuri
12 cazuri cu spondiloza lombara;
30 de cazuri cu discopatie lombară -majoritatea la persoane cu muncă de birou sau activități fizice reduse, deci fără manipulări manuale de greutăţi mari sau eforturi fizice semnificative la
locul de muncă, 7 cazuri la politisti locali;
20 cazuri cu hernie de disc lombară – majoritatea la persoane cu muncă de birou, 2 cazuri la personal din politia locala care are ortostatism prelungit, expunere la frig/intemperii;
AFECŢIUNI ALE MEMBRELOR INFERIOARE
43 de cazuri cu artroze ale membrelor inferioare (coxartroză, gonartroză, poliartroze),
ALTE AFECŢIUNI:
31 cazuri cu tulburări de statică a coloanei vertebrale (cifoze, scolioze, cifoscolioze);
9 cazuri cu osteoporoză sub tratament;
9 cazuri de meniscopatii;
1 caz cu Boala Dupuytren;
9 cazuri cu artroza mâinilor
2 cazuri cu periartrită scapula-humerală,
2 cazuri cu sindrom de tunel carpian,
4 cazuri cu afecțiuni autoimmune.
Afecţiuni digestive: 88 cazuri
20 cazuri (relativ puține cazuri raportat la numărul mare de persoane examinate) cu afecțiuni ale căilor biliare (diskinezii biliare, colecistite cronice, litiaze biliare), cu manifestări clinice mai intense în perioadele cu oboseală accentuată sau consum de alimente bogate în grăsimi;
11 cazuri cu boală de reflux gastro-esofagian;
10 cazuri cu gastrită cronică;
3 cazuri cu hernie hiatală;
9 cazuri cu steatoza hepatica;
3 cazuri cu ulcer gastro-intestinal,
3 cazuri cu hepatite cronice virale (cu virus B sau C), stabilizate prin tratament şi aflate sub dispensarizare gastro-enterologică;
8 cazuri cu constipație cronică, din care 4 cu muncă de tip static, în poziție şezândă prelungită; acestea se asociază adesea și cu hemoroizi, dilatații venoase favorizate atât de constipație,
cât şi de poziția şezândă prelungită.
17 cazuri cu colon iritabil, cu perioade de tulburări de tranzit declanşate inclusiv pe fond de stres profesional.
1 caz cu rectocolită ulcero-hemoragică, sub tratament;
1 caz cu diverticuli intestinali;
1 caz de colangită biliară primitivă,
1 caz stare post infarct mezenteric,
De remarcat că majoritatea acestor afecțiuni, în special cele ale căilor biliare, gastritele, colonul iritabil sunt agravate în condiţii de stres.
✓ Afecţiuni endocrine: 75 de cazuri
20 cazuri cu hipotiroidism;
30 cazuri cu tiroidită Hashimoto;
20 cazuri cu noduli tiroidieni (sau guşă nodulară);
5 cazuri cu sindromul ovarelor polichistice.
Afectiunile din aceasta grupa afectează aproape exclusiv sexul feminin şi se corelează cu prevalența crescută a acestora în zona noastră geografică.
Afecţiuni ale aparatului respirator: 26 cazuri
– 17 cazuri rinita alergică la alergeni habituali (praf de casă, polen, mucegaiuri, etc.); aceste cazuri se pot agrava în situațiile cuсu expunere la praf, mucegaiuri, cum sunt arhivele sau lucrul cu dosare, registre vechi;
15 cazuri cu astm bronşic, 12 cazuri astm bronsic alergic,fără factori de declanşare profesionali (majoritatea sunt cu sensibilizare la polen, ierburi, păr de animale), 1 caz de astm bronşic
mixt si 2 cazuri de astm bronsic infectios;
6 cazuri cu bronşită cronică simplă tabagică, la care s-a recomandat sistarea fumatului; 23 cazuri cu sindrom de hiperreactivitate bronsica-la alergenii habituali;
1 caz cu ВРОС.
✓ Afecţiuni dermatologice: 21 de cazuri
5 cazuri cu dermatită alergică fără factori declaşatori profesionali,;
7 cazuri cu psoriazis;
6 cazuri cu vitiligo;
2 cazuri cu pitiriazis versicolor;
De menționat că afecțiunile cutanate identificate nu au un determinism profesional şi nu prezintă risc de contagiune pentru colegi sau pentru public în timpul desfăşurării activității profesionale.
Afecţiuni psihice: 11 cazuri
5 cazuri cu tulburare depresiv-anxioasă, aflate sub tratament;
3 cazuri cu tulburare depresivă uşoară,
1 caz cu tulburare de somn pe fond de stres,
1 caz cu tulburare psihotică
1 caz cu schizofrenie;
Afectiuni renale: 9 cazuri
5 cazuri cu litiaza renala;
2 cazuri cu ITU;
1 caz cu glomerulo-nefrită cronică;
1 caz cu Insuficienta renala cronică;
Afectiuni hematologice 17 cazuri
3 cazuri cu Anemie feripriva;
2 cazuri cu Anemie prin deficit de Vit B12;
3 cazuri de trombofilie
1 caz cu Policitemia vera;
Afectiuni oncologice: 11 cazuri
5 cazuri cu cancer de san, operate,
1 cazuri cu neoplasm de prostata operat;
1 caz cu cancer de tiroida
1 caz cu cancer de colon;
1 caz cu cancer de endometru;
1 caz cancer de piele
1 cancer gastric
Alte afectiuni:
5 cazuri cu Hipoacuzie bilaterala, dintre care 1 caz are proteza auditiva; ”
1 caz de neurinom de acustic
1 caz cu sindrom Gerhardt
1 caz de boală celiacă.
Astfel, pentru încadrarea locurilor de muncă la condiții periculoase sau vătămătoare, în acord cu prevederile articolului 3, am constatat îndeplinirea a două criterii, respectiv existenţa unor indici de morbiditate la locurile de muncă respective şi înregistrarea unor cazuri de accidente de muncă.
Angajatorul declară că a aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condițiilor de muncă. VI. În conformitate cu articolul 4, în cursul expertizării s-au evaluat următoarele aspecte:
a) existenţa factorilor nocivi şi mecanismul de acțiune a acestora asupra organismului: s-a constatat atât existența cât şi impactul factorilor de risc asupra sănătății angajaților, ca factor contributor al unora dintre afecțiunile identificate de medicul de medicina muncii al unităţii.
Factorii de risc:
– suprasolicitarea neuropsihică generată de volumul mare de muncă raportat la numărul insuficient de angajați, în raport cu dimensiunea municipiului şi cu numărul mare de proiecte în care este implicată instituția.
Astfel, am constatat că sunt îndepliniți cinci factori de rise din cei prevăzuți la articolul 4 din regulament.
Recomandări:
Refacerea schemei de personal pentru a scădea presiunea şi volumul de muncă în cazul angajaților existenți, identificați cu o supraîncărcare de sarcini,
Aplicarea de măsuri pentru a fi respectate condițiile minime de sănătate şi securitate în muncă pentru toți angajații, conform HG 1091/2006, menținerea unei poziții de lucru adecvate şi evitarea pozițiilor de lucru incorecte, respectarea criteriilor ergonomice de amenajare a locurilor de muncă (privind poziția monitorului, unghiul de vizionare, înălțimea scaunului, biroului, etc.), instruirea şi formarea adecvată a lucrătorilor privind modul de desfăşurare a activității profesionale, la personalul ce lucrează în fața monitorului, vor fi asigurate pauze scurte (circa 5 minute la 1 ora, 15 minute la 2 ore, sau alese individual), pentru prevenirea oboselii neuropsihice sivizuale; respectarea pauzelor, alternarea poziției şezânde, etc.