Scafandrii Inspectoratului pentru Situații de Urgență Cluj nu au urmat un curs specializat de căutare și recuperare persoane înecate în lacuri sau ape unde scufundatul este dificil. Ei doar au absolvit un curs în acest sens, ca oricare altul, un curs de open water – ape deschise. Așa se explică și imposibilitatea lor de a se scufunda în lacul de la Gilău, unde un bătrân înecat a stat în apă timp de șapte zile. Scafandrii ISU Cluj nu au reușit să scoată cadavrul bătrânului, iar doi voluntari au reușit în cinci minute. Astăzi, în Ziar de Cluj, veți afla de unde și ce tip de brevet au obținut scafandrii clujeni.
După ce Ziar de Cluj a publicat povestea cutremurătoare a familiei din Gilău, care a adormit seară de seară, timp de o săptămână, știind că o rudă de-a lor zace pe fundul lacului, am început să verificăm ce fel de scafandri avem la Cluj și cât de mult ne putem baza pe ei în caz de necaz.
ISU CLUJ a dat-o în bâlbâieli când a venit vorba de competențe și explicații
Verificările noastre au pornit de la simplu fapt că ISU Cluj s-a încurcat în explicații privind procedurile urmate de scoatere a cadavrului în cele șapte zile cât a stat în apă. Andrei Biriș, purtătorul de cuvânt al ISU Cluj a putut să ne spună că s-a încercat scoaterea cadavrului în prima zi, dar nu s-a reușit, invocânt anumite limite impuse de brevetul de scufundări, limite inexistente la alți scafandrii. În a doua zi, s-au cerut scafandri de la Constanța, în a treia zi nu au venit scafandrii de la Constanța și s-au căutat soluții pe plan local. Le-au găsit, după 7 zile în care nu au făcut mare lucru.
Doi scafandri, voluntari ai Institutului de Speologie din Cluj, le-au dat o lecție dură scafandrilor de la ISU Cluj. Voluntarii au dovedit lipsa de implicare a scafandrilor ISU, să nu-i spunem incompetență. Voluntarii au scos cadavrul din apă în doar 5 minute și au catalogat intervenția drept una extrem de ușoară. Nu la fel au spus și pompierii ISU, care au declarat că s-au scufundat în același loc, dar nu l-au găsit pe bătrân.
După ce am pus informațiile cap în cap, am decis să verificăm ce fel de calificări au scafandrii de la Cluj. Ei au mai gafat-o în urmă cu trei ani, la Tarnița. Timp de două săptămâni „au căuat” cadavrele unui bărbat și ale copiilor lui în lacul de acumulare și nu au găsit nimic. Dorel Onaca, cel mai bun scafandru al României a reușit atunci să-i găsească pe cei trei după două ore de căutări, exact în locul unde spuneau și angajații ISU că au efectuat căutări.
Noi explicații cerute ISU Cluj, răspunsuri primite cu jumătate de măsură
Am solicitat Inspectoratului pentru Situații de Urgență Cluj să ne informeze cu privire la tipul de brevet obținut de scafandrii care acționează pentru salvarea persoanelor aflate în pericol și recuperarea cadavrelor din ape. Reprezentanții ISU Cluj nu au precizat ce tip de brevet au scafandrii clujeni, rezumându-se doar la a spune că se pot scufunda până la o adâncime de 40 de metri.
„Scafandrii Inspectoratului pentru Situații de Urgență al Județului Cluj au fost formați în cadrul proiectului finanțat de Banca Mondială, prin Centrul de Scafandri ”Carpatica” și sunt brevetați pentru adâncimea de scufundare de aproximativ 40 m, în ape stătătoare și curgătoare„, se arată în raspunsul trimis de ISU Cluj.
Întrebați unde se antrenează scafandrii ISU Cluj, reprezentanții acestei instituții au precizat că ei se antrenează la Constanța și în râurile și lacurile din județul Cluj. I-ați văzut? Noi nu! Poate îi vedem pe Someș într-o zi.
„Scafandrii de intervenție ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență se antreanează, ulterior dobândirii brevetului de scufundare, în Centrul de Antrenamente pentru Scafandri din structura Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, care funcționează la nivelul Inspectoratului pentru Situații de Urgență al județului Constanța, precum și în ape curgătoare sau stătătoare, situate în zonele de competență ale unităților. O condiție obligatorie în ceea ce privește durata antrenamentelor, o reprezintă cuantumul de minimum 50 ore/scufundare/scafandru/an„, mai arată ISU Cluj în documentul trimis redacției Ziar de Cluj.
Reprezentanții ISU Cluj nu au precizat cât a cheltuit instituția cu intervenția ineficientă din cele șapte zile în care s-a încercat scoaterea cadavrului din lacul de la Gilău.
Militarii nou angajați la ISU, băgați la recuperare de cadavre! Munca pe care nimeni nu și-o dorește
ISU Cluj nu a precizat clar ce tip de brevete au scafandrii din județul nostru și așa am decis să verificăm cu ce se ocupă exact Centrul de Scafandri Carpatica. Mai ales că surse din Ministerul Muncii au declarat pentru Ziar de Cluj că scafandrii ISU Cluj sunt scafandrii de agrement, nu specializați pentru a se scufunda în condiții extrem de dificile impuse de natura unei situații de urgență. Așa se explică de ce pompierii clujeni nu pot face recuperări ușoare, să nu mai vorbim de unele din peșteri sau lacuri foarte adânci.
„A fost o perioadă o lege, nu știu exact când, acum nu mai este. Legea recunoștea și acredita munca de SCAFANDRU RECREAȚIONAL și se făceau cursuri în acest sens. Este vorba de primele serii de scafandri de la IGSU. Mulți au brevete National Association of Underwater Instructors (NAUI). Această organizație făcea cursuri acreditate de ministerele competente. Acest tip de meserie permitea scafandrilor, în baza brevetului obținut, să se scufunde în scop recreațional până la o adâncime de 18 metri. După aproximativ 25 de scufundări, scafandrii se puteau specializa pe anumite domenii. De exemplu: recuperare cadavre, scufundare în ape tulburi, salvare, agrement, e.t.c. După ce adunau cele 25 de scufundări plus 4 specializări puteau trece la următorul nivel de brevet, respectiv avansați. La acest nivel de avansați, prevede brevetul, scafandrul se poate scufunda până la 40 de metri, dar nu îl obligă nimeni să nu se scufunde la 60-70, dacă are echipament și dorește să o facă. Așa sunt și majoritatea pompierilor din țară. Au profitat de această lege tâmpită și au făcut departamente de scafandri. E o afacere până la urmă și cu echipamentele și cu tot. Dacă nu se intră pe pile, cei care vor să lucreze la pompieri sunt băgați la scafandri, la recuperări. La recuperări nu sunt băgați cei cu relații, nimeni nu vrea să se scufunde după cadavre. Nu-i viață, nu-i meserie„, spune sursa noastră.
Centrul de Scafandri Carpatica este o firmă care poate breveta scufundări de agrement și atât. Această firmă eliberează brevete pentru scafandrii de agrement. Mai exact, sunt brevete de agrement pentru începătorii care se pot scufunda până la 18 metri și ulterior altor cursuri de specializare se eliberează și un brevet pentru scufundări de până la 40 de metri. Aceste cursuri pot fi făcute de copiii care au împlinită vârsta de 12 ani.
Pompierii clujeni nu au reușit, la Tarnița, în două săptămâni, să scoată cadavrul tatăului și a celor doi copilași de la 26 de metri, deși brevetul lor le permite să coboare în adâncuri până la 40 de metri. Oare de ce ei, brevetați, nu reușit în două săptămâni și a reușit Onaca în două ore? Nu știm răspunsul. Ce știm este că Centrul de Scafandri Carpatica, pe lângă clientela de la ISU, se bazează pe turiștii care vor să facă scufundări în Marea Neagră, la Eforie Nord.
Legături întâmplătoare între Centrul de Scafandri Carpatica și ISU CLUJ?
Coincidență sau nu, în alegerea Carpatica pentru instruirea scafandrilor clujeni este că unul dintre instructorii de bază de la Centrul de Scafandrii Carpatica este Dan Lupu, din Cluj-Napoca.
Dan Lupu (47 de ani) este absolvent de medicină la Cluj-Napoca, însă un curs de scafandri, SSI, în 2004, şi un altul, NAUI, ambele în SUA, i-au schimbat hobby-ul iniţial, cel de speolog, în cel de instructor de scufundări pentru agrement. Limitele scufundărilor de agrement sunt, potrivit lui Lupu, de 18 metri adâncime pentru începători şi de 40 de metri pentru avansaţi. Cei din această ultimă categorie mai pot urma un curs de prim-ajutor şi apoi pe cel de scafandru salvator, se precizează într-un articol al Ziarului Lumina.
Cu un curs de câteva zile și niște bănuti este ușor să primești un brevet de scafandru
După ce am aflat ce tip de scufundări brevetează Centrul de Scafandri Carpatica, neprecizat de ISU Cluj, am vrut să aflăm cum se desfășoară cursurile și ce spun cursanții. Aproape toate cursurile de scuba diving ale Centrului de Scafandri Carpatica au loc pe litoralul românesc, la Eforie Nord.
Toți au numai cuvinte de laudă pentru instructorul de scufundări Dan Lupu, dar, potrivit scubaboard.ro, am reușit să aflăm cu câtă ușurință se promovează aceste cursuri de scuba diving. Ele durează doar câteva zile și din amator orcine plătește poate obține un brevet de scafandru. Descrierea cursului a fost:
1-a zi: exerciții pe fundul apei – 2 scufundări.
2-a zi: alte exerciții pe fundul apei + reluarea exercițiilor din prima zi + o mică plimbare pe la 6m.
3-a zi: reluarea exercițiilor din ziua 2 + exercițiile cu mască din prima zi + o scufundare gen plimbare pe lângă dig.
„A venit și minunata zi de examen. Cu o seară înainte, am trecut în revistă 3-4 capitole din tot manualul, iar Cătălin îmi cofirma: „Frate, eu nu am avut timp, nu am citit nimic”. Ajunși la examen, primim foile, ni se spune ce avem de făcut și suntem lasati în treaba noastră. După primele 5 întrebări pe care le-am decis împreună, îi zic lui Cătălin să nu facem 2 lucrări copy/paste, ci fiecare dintre noi să aleagă ce vrea…chiar dacă alegem diferit. În fine, la sfârșit am luat examenul cu vreo 90-92% răspunsuri corecte dar partea amuzantă a fost că eu și Cătălin aveam același nr. de răspunsuri greșite dar la întrebări diferite„, scrie un cursant pe forumul scubaboard.ro.
Concluzii ușor de tras
Dacă ar fi să dăm crezare celor de pe forum și să luăm în calcul ușurința cu care se obține un brevet de scafandru de agrement, să se rețină, nu-i de mirare de ce scafandrii Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență Cluj nu reușesc aproape niciodată să scoată cadavre de la adâncimi mari. E simplu, scufundările de agrement, în mare, nu te învață să te scufunzi în condiții dificile, ci te învață să te scufunzi de plăcere, în scop recreațional. Ori munca de scafandru recuperator-salvator nu e chiar o plăcere.
În caz de nevoie, ISU Cluj intermediază legături între oamenii aflați la necaz și alți scafandrii costisitori.
În cazul în care scafandrii ISU spun că nu se pot scufunda într-o anumită zonă, intermediază legătura între scafandrii costisitori, care pot face treabă bună, și familia persoanei înecate. ISU Cluj deține datele scafandrilor buni din România, dar nu-i solicită instituțional, pentru că ulterior intervenției, scafandri privați pot cere bani pentru munca lor.
În astfel de situații ISU Cluj pune la dispoziția familiei aflate în necaz datele scafandrilor priviați, urmând ca tot familia să-i plătească pentru intervenție.
sursa foto: http://www.scubaboard.ro/forum/forum/scoli-de-scuba/585-scoala-de-scafandri-scuba-training-society