Analiza

AL CUI INTERES PECUNIAR ÎL APĂRĂ BOC? Cum e pe cale BCR să dea, a doua oară, un tun intereselor clujenilor: O dată prin Funar, a doua oară prin Boc

Ziar de Cluj a scris deja că Emil Boc intenţionează să arunce 6,5 milioane de euro în teşchereaua Băncii Comerciale Române, cumpărând sediul filialei de pe strada Bariţiu. Din motiv de relocare de funcţionărime municipală şi demolări la metroul care va să vie. Ne-am exprimat un rând de nedumeriri deja, dar dacă acesta este Ordinul de Zi pe Unitate primit de primarul nostru, e clar că doar cu exprimarea nedumeririlor rămânem.

Este frumos că, pentru a băga 6,5 milioane de euro sub curul armatei sale de funcţionari, Emil Boc găseşte întotdeauna bani, asta în condiţiile în care avem spitale unde curge apa din tavan la fiecare ploaie şi pacienţii sunt nevoiţi să se acopere cu pături de pe vremea lui Nea’ Ceaşcă. Este frumos că Boc ştie să pună municipiul preş la picioarele amicilor săi imobiliarii, amicilor săi plozi de serişti (prin diverse de nepovestit festivaluri), în timp ce procurorii dorm cu nasul pe dosare în sediul „înfrumuseţat” din banii clujenilor, măcar o dată la doi ani.

Noi ne întrebăm: în beneficiul cui lucrează banii din taxele şi impozitele clujenilor?

CITEŞTE: Clădirea Filialei BCR Cluj-Napoca este scoasă la vânzare din 2019. Acum Emil Boc zice că o cumpără din motiv de metrou

În şedinţa de luni, Boc a zis că funcţionăraşii lui obosiţi de la câte cărămizi de Tetris şi cărţi de Solitaire au de mutat, trebuie să se mute pentru doi ani în „anumite condiţii” că el va demola clădirea de pe Moţilor 7 din cauză de metrou. Aşa că dă 6,5 milioane de euro pe ceva ce s-ar putea să se întâmple (sau nu), urmând ca după ce totul se întâmplă (sau nu), să dea în chirie la alţii clădirea de pe Bariţiu şi să-şi amortizeze investiţia în următorii 9 ani.

Chirie să ceară cui? Că a umplut centrul şi vecinătăţile cu clădiri de birouri pentru toţi amicii lui de Cumetrie Imobiliară. Şi majoritatea acestora, după doi ani de pandemie, stau mai mult goale. Că e mai ieftin să se lucreze în sistem „remote”, s-a făcut dovada practică.

Deci e clar că ce spune Boc este doar să fie spus – o justificare la faptul că el trebuie să dea aceşti bani, cu dedicaţie, către BCR-ERSTE.

În şedinţa de luni „opoziţia” „s-a opus” de l-a umplut pe Boc de păreri.

PSD, prin consilierul Mătuşan, a cerut „locuinţe sociale” şi mutarea funcţionărimii în chirie, iar prin Ciubăncan „consultarea cetăţenilor”. Cetăţeanu Emil Boc s-a consultat cu sine însuşi şi a văzut că e bine ca să nu se dea bani pe chirie, că, ulterior, clădirea va fi vândută sau chiar dată în chirie.

Adică BCR se chinuie să o vândă din 2018 şi nu reuşeşte – şi o să vă spunem de ce imediat, iar cu chiriile am lămurit cam cum stă treaba la Cluj, dar Unicul Cetăţean al Cluj-Napoca care contează a decis. Aşa că, la vot, PSD a votat cot la cot cu cei ai PNL, aşa, ca focile.

Singurul care a încercat pita neagră a opoziţiei a fost consilierul local al USR, Radu Boloveschi.

Acesta a susţinut că: „Sunt 500 de persoane (funcţionarii municipalităţii relocabili – n. Red.) care acum lucrează în spații de 2.900 de metri pătrați. Imobilul BCR are peste 8.000 de metri pătrați, de aproape trei ori mai mult”.

„Primăria este acum ineficientă din perspectiva spațiului cerut de lege pentru funcționarii publici și relația lor cu cetățenii. Nu putem cumpăra clădirea pe bucăți, ne ajută să rezolvăm probleme de spații pe timp scurt, mediu și lung”, a replicat Emil Boc.

Imediat i-au sărit în ajutor sinecuriştii lipitori de afişe şi cărători de geantă ai partidului, cunoscuţi de pe liste ca fiind consilierii locali ai PNL, să susţină că „angajații Primăriei muncesc foarte mult și au nevoie de condiții de muncă mai bune”. Păi, să le facă SPA şi piscină, holul de intrare al clădirii poate fi folosit şi ca loc de bungee-jumping. Să nu tot împingă toată ziua cărămizi de Tetris şi cărţi de Solitaire!

Boc a avut tupeul să susţină că, peste un an, clujenii ar fi ieșit în stradă, nemulțumiți că Primăria nu și-a exercitat dreptul de preempțiune pentru o clădire în zona centrală. Că până acum a fost plin Clujul de protestatari că-şi bate joc de ani de zile de dreptul de preempţiune pe clădirea „Conti”!?

Aşa că, din cei 26 de consilieri locali prezenți la ședință, 22 au votat în favoarea exercitării dreptului de preempțiune, iar 4 împotrivă. Cei ai USR.

Aşa vedem şi noi cum PNL lucrează numai pentru interesele imobiliare ale amiciulor de Cumetrii Imobiliare ai municipalităţii, PSD este sluga PNL, UDMR îşi vede de interesele personale, iar USR şi-a ratat, în 2020, de hipsteri şi prostoi ce-au fost, şuntându-se între ei cu PLUS, să fie cu adevărat Opoziţie.

Şi haideţi să vă reamintim cum BCR i-a tras în piept pe clujeni şi se pregăteşte, tot cu ajutorul municipalităţii, să-i mai tragă o dată.

BCR trebuia să construiasca un parking peste Someş. Parking-ul reprezenta contravaloarea unei concesionări fără licitaţie. dar BCR a fost iertată de parking şi, mai mult, a primit bonus 10 parcări.

Sediul BCR a fost construit pe un teren dat în concesiune de către Primăria Cluj Napoca în 1993. În schimbul terenului, BCR s-a angajat să construisca un parking imens, peste râul Someşul Mic. Sediul BCR domină strada Bariţiu, dar parking-ul este sublim, numai că lipseşte cu desăvârşire.

În primul mandat al lui Gheorghe Funar, în vara anului 1993, Consiliul Local a adoptat Hotararea de Consiliu Local nr. 74. Funar îşi plătea liniştea cu concesionări de terenuri către diverşi: de la judecători, la finanţişti. Prin HCL nr. 74 se aproba acordara, fără licitaţie, a unui teren cu suprafaţă de 1.717 mp catre BCR Sucursala Cluj. „Concesionarea se face în scopul construirii unui imobil cu 8 nivele (S+P+6 etaje) pentru sediu bancar şi a unui parking peste râul Someşul Mic”. Sediu s-a făcut, parking, ba, cu toate că ridicarea acestuia peste Somes era prevazută in contract.

Numai că în funăriile lui Funar şi Boc, un contract este uşor de neglijat, aşa că reprezentanţii primăriei au dat toate acordurile necesare intrării în legalitate a imobilului şi, mai mult, au acordat darea în folosinţă a constructiei.

Apoi, în 2003 se stabileşte ca BCR, în locul celebrului parking de peste râul Someşul Mic, să participe la ridicarea unui parking în Mihai Viteazu. Apoi, în 2005, prin HCL 830 se stinge orice obligaţie a BCR referitoare la parking. „Se modifică Hotărârile nr. 74/1993, 214/2003, 257/2003, în sensul că se anulează obligaţiile Băncii Comerciale Române privitoare la parkingul pe pe Râul Somşs si, respectiv la parkingul din Piaţa Mihai Viteazu”.

La „schim” (să ne dăm chiloţii jos, reciproc avantajos), „se aprobă întocmirea unui contract de sponsorizare prin care Banca Comercială Română va acorda, cu titlu de sponsorizare, suma de 300.000 EURO, sumă ce va fi destinată construirii de catre Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca a unui parking”.

Apoi, la finalul acestui HCL de rahat, „se acordă, cu titlu gratuit, în administrarea Băncii Comerciale Române, un număr de 10 locuri de parcare situate pe str. Gh. Bariţiu, pentru o perioadă de 10 ani”.

În rest cum am văzut noi parking în centrul municipiului Cluj-Napoca, n-o să mai vedeţi nici voi nici urmă din cei 6,5 milioane de euro pe care Emil Boc îi aruncă cu generozitate în teşchereaua BCR, să aibă funcţionăraşii lui „condiţii de lucru şi muncă”.

Imediat sunt 32 de ani de când cetăţenii municipiului Cluj-Napoca, sub doi primari mari şi laţi, s-au lăsat mulşi şi frezaţi la buzunare pentru vorbe în vânt.

Felicitări, Cluj-Napoca!