Luni dimineața, pe 21 ianuarie, presa era informată că Tudor Ștefan Cîrje, un tânăr clujean aflat sub influența substanțelor psihoactive, a provocat un accident în care și-a pierdut viața Gabriela Rîpan tânără de 20 de ani. La două zile după această informare oficială, au venit rezultatele eliberate de laboratorul toxicologic al Insititutului de Medicină Legală Cluj, care arătau că rezultatele date de aparatul din UPU Cluj sunt eronate.
Atât IML cât și UPU și-au susținut varianta lor de poveste. Vineri, șefa UPU Cluj, medicul Adela Golea a vorbit într-o conferință de presă despre cum s-a ajuns la concluzia INCERTĂ că Tudor Cîrje ar fi consumat substanțe etnobotanice.
Realitatea din spatele declaraţiilor date azi de către şefa UPU Cluj este următoarea: În UPU Cluj, unitate de urgețe situată într-un oraș european, care a înregistrat un număr ridicat de consumatori de droguri și ”legale” – nu se poate stabili în timp real dacă un individ sosit la urgențe a consumat sau nu droguri, sau ce tip de droguri a consumat. Mai mult, spre sfârșitul materialului veți afla și că NU este prioritatea UPU să stabiliească dacă un pacient este drogat și ce a injectat/digerat/fumat.
„Haideți să începem cu începutul. În UPU, în departament, pentru a fluidiza acel flux al pacienților există niște aparate point-of-care, care sunt calitative. Aceste aparate sunt calitative. Se face o dozare pentru a identifica anumite substanțe. Pe acel aparat se dozează zece clase de substanțe. Asta nu însemnă că dacă acea substanță a ieșit pozitivă este într-adevăr corespunde unui drog sau poate fi o substanță asemănătoare, care are legătură cu drogul respectiv. De aceea, după ce se face această dozare calitativă, probele recoltate sunt trimise la dozare cantitativă.
Această dozare, ca să fim lămuriți, se face în UPU doar din urină. Deci nimeni în UPU nu a dozat nimic din sânge, pentru că nu avem aparate care să facă acest lucru.
În Cluj, laboratorul de toxicologie care poate face dozări cantitative, adică să dozeze fiecare moleculă și să spună cantitatea, pe lângă faptul că e prezentă sau nu, este la Institutul de Medicină Legală Cluj. Spitalul Județean, pentru această parte de toxicologie, nu are laborator(…).
Aparatele point-of-care lucrează cu niște teste rapide. Funcționează cu un fel de carduri. În cardurile respective se pune cu pipeta sânge sau urină, depinde de ce s-a recoltat, se introduce cardul, se citește și se scoate cardul. Nu este un aparat ca cel de la laborator, care lucrează cu un etalon. Sunt aparate care dau calitativ, deci nu fac acea etalonare, acel martor, cu care suntem obișnuiți. Aparatele sunt controlate periodic de firmă și atât”, a declarat șefa UPU Cluj, Adela Golea.
Adela Golea a fost întrebată și care este rata de eroare a acestor aparate de testare toxicologică și dacă au mai existat neconcordanțe între rezultate date de aparatul din UPU și rezultatele date de cei de la IML Cluj.
„Nu este vorba despre o rată de eroare. Este până la urmă o parte care aparține acestor dozări. Sunt molecule care seamănă cu moleculele substanțelor pe care le urmărim, care ies pozitive. Sunt și situații în care ies elemente fals-pozitive sau fals-negative, dar acest procent de fals-pozitiv sau fals-negativ există pe toate aparatele, chiar și pe aparatele acelea care sunt foarte bune. De aceea, în cazul unei suspiciuni de existență a unei substanțe se schimbă metoda. Se folosește o analiză alternativă. Din păcate, în cazul tetrahidrocanabinoizii(THC) au foarte multe molecule care seamănă. Spre exemplu, macul seamănă ca moleculă, arborele de cafea seamănă ca moleculă cu tetrahidrocanabinozii, ca să nu vorbim de toate speciile de cânepă.
Am văzut părerea dumneavoastră ”Dar cum tratați atunci, dacă nu știți ce?”. În urgențe sunt niște principii. Noi nu putem aștepta șapte zile, cât durează o selecție completă, care include toate moleculele mici. De aceea mergem pe aceste teste rapide care te orientează spre o anumită clasă. Sunt clase de substanțe care necesită administrarea antidotului în primele ore, poate chiar în prima oră, că după aceea nu îl mai poți utiliza. Și atunci se pune întrebarea după aceea că ”dacă iese negativ, de ce l-ați dat?”. Vorbim de un algoritm care s-a dovedit că e în favoarea pacientului de a te orienta dacă există o anumită patologie sau există o anumită intoxicație, de a interveni dacă există antidot. În cazul THC-ului nu există antidot. Și după ce vin rezultatele cantitative să iei alte măsuri, dacă se impune acest lucru.
Pentru THC au mai fost situații în care la noi a ieșit pozitiv și pe laborator a ieșit că nu există substanța sau că este vorba despre o altă substanță din grupă, dar nu a marijuana sau altceva(…).Ceea ce a părut că este drog, de fapt, când faci alte analize nu este”, a mai precizat aceasta.
Întrebată de Ziar de Cluj de ce anume este nevoie pentru ca UPU Cluj,o unitate situată într-un municipiu ce se confruntă cu o problemă gravă pe partea drogurilor, să poată să afle în timp real dacă pacientul s-a drogat sau nu, Adela Golea susține că urgențele nu vizează o analiză toxicologică amănunțită.
„Nu ne-ar trebui un laborator separat pentru UPU. Nu este scopul Unității de Primiri Urgențe să dozez până la ultimul drog. Noi fiind în oraș euuropean, sunt de acord că aș avea nevoie de o educație mai bună și să nu se întâmple aceste lucruri (n.red. să existe un număr ridicat de consumatori de droguri). Laboratorul toxicologic de la IML Cluj este dotat în acest sens. V-am explicat, în UPU nu are rost să iau un aparat care dozează și îmi dă o valoare după șapte zile. Nu este scopul serviciului de a testa pacienții care iau droguri și așa mai departe. Trebuie dozate un număr mare de molecule. Acest lucru durează. Nu este chiar așa de simplu. Rostul acesta nu este pentru un serviciu de urgență. Deci trebuie să luăm lucrurile așa cum sunt”, susține Adela Golea.