Depozitele ilegale de deșeuri din preajma malurilor Someșului par să fi intrat și în atenția Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa (ABAST), care a transmis un mesaj de atenționare către autoritățile clujene implicate direct. Cu toate acestea, comisiile întrunite până în prezent pentru a rezolva problema deșeurilor de pe Someș și a catastrofei ecologice în care se bălăcește Clujul, au reușit să stabilească niște amenzi, total ineficiente, și să îngroape deșeurile mai adânc în râu.
Debitele și nivelurile cursurilor de apă vor înregistra valori variabile în perioada următoare, în condițiile creșterii temperaturilor și a precipitațiilor abundente. Din această cauză autorităţile locale au fost atenţionate de către ABAST să intervină pentru îndepărtarea depozitelor de deșeuri de pe maluri pentru a evita blocarea secţiunilor de scurgere, odată cu topirea zăpezii.
„Atenţionăm autorităţile locale să verifice modul în care sunt întreţinute şanţurile şi rigolele de scurgere a apelor pluviale, să intervină pentru îndepărtarea depozitelor de deșeuri şi a materialului lemnos de pe maluri, pentru a evita antrenarea acestora în cursurile de apă şi obturarea secţiunilor de scurgere.
Reiterăm faptul că, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, autoritățile publice locale sunt direct responsabile de gestionarea regimului deșeurilor, în arealul pe care îl administrează. Facem un apel populaţiei să depoziteze resturile menajere numai în spaţii special amenajate, pentru a reduce riscul antrenării acestora în cursurile de apă”, arată ABAST.
Între timp, gunoaiele de pe Someș, dar și de pe celelalte râuri din județ, plutesc în voie, după cum Ziar de Cluj a surprins în repetate rânduri imagini care plasează Clujul pe un loc nedorit al ecologiei artificiale practicate la nivel de discurs de către administrația locală și cea județeană. În fapt, situația din teren se aseamănă unei catastrofe ecologice iminente căreia autoritățile nu știu cum să-i facă față. Iar dezinteresul administrativ în privința protecției mediului înconjurător frizează limitele bunului-simț.
CITEȘTE ȘI: Someș, acest Gange al Clujului
După cum notează ABAST, obligaţiile autorităților sunt stabilite de ordonanța privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale:
„Articolul 8. Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale sectoarelor acestuia, precum şi primarii au obligaţia să asigure:
c) prevenirea poluării accidentale a mediului sau a surselor şi cursurilor de apă, prin depozitarea necontrolată a deşeurilor de către agenţii economici sau de către cetăţeni;
j) organizarea de acţiuni pentru salubrizarea şi igienizarea localităţilor;
k) curăţenia şi salubrizarea digurilor şi a malurilor, a cursurilor de apă, asanarea terenurilor insalubre şi prevenirea poluării apelor”.
În perioada următoare, debitele și nivelurile cursurilor de apă din județul Cluj vor înregistra valori variabile, în contextul precipitațiilor prognozate și al creșterii temperaturilor, arată ABAST.
„Sunt formate poduri de gheață pe cursurile de apă din zonele montane (Someșul Cald, Beliș, Răcătău)”, a transmis ABAST.
ABAST monitorizează cursurile de apă din administrare și colaborează cu instituțiile responsabile, conform fluxului informațional din cadrul comitetelor județene pentru situații de urgență, din cele cinci județe arondate (Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Satu Mare și Sălaj).
Chiar și așa, Someșul a devenit un lac de acumulare a deșeurilor. Iar comisiile care s-au tot adunat de-a lungul timpului nu au reușit decât să îngroape și mai mult problema, la propriu, în ape tulburi. Astfel, nici amenzile nu au avut efectul scontat, fiind un mecanism ineficient. Dacă vrei să îngropi o problemă, în acest caz: deșeurile, faci o comisie. Iar gunoaiele rămân în Someș.