De la începutul anului, în judeţul Cluj au fost raportate 101 cazuri de rujeolă, ultimul fiind înregistrat în 18 iulie.
Potrivit Direcţiei de Sănătate Publică, 37 de cazuri au fost confirmate de analizele de laborator, 55 probabile – au criteriul clinic de rujeolă şi au legătură cu un caz confirmat, iar 9 cazuri declarate, raportate că rujeolă, au fost infirmate ulterior de către laborator.
Din cele 101 cazuri totale, 21 au fost la pacienţi cu vârstă sub un an, care ar fi trebuit protejaţi, teoretic, de imunitatea de grup. Dintre cazurile confirmate şi probabile, 64 dintre pacienţi erau nevaccinati, iar 5 vaccinaţi parţial, ne-a informat dr. Mihai Moisescu, directorul executiv DSP Cluj, la solicitarea Ziar de Cluj.
Din totalul de 219 cazuri de rujeolă care au fost raportate de minister „la graniţa dintre judeţele Bistriţa Năsăud şi Cluj” de către minister, 1118 au fost înregistrate în BN pana la sfarsitul lunii august si inca 6 in luna septembrie.
„Cele 124 de cazuri de rujeolă la copii, raportate în acest an la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, provin din rândul unor comunităţi de romi nomazi, originari din judeţul Arad, cele mai multe fiind înregistrate la bebeluşi cu vârstă de până la un an.
Potrivit datelor comunicate de către şeful adjunct al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Bistriţa-Năsăud, Doina Petri, din total, 55 de cazuri au apărut în comună Petru Rareş, situată la graniţa cu judeţul Cluj, 14 în comuna Parva, iar 55 au fost răspândite în mai multe localităţi”, scriu colegii de la observatorbn.ro.
Inspectorul şcolar general adjunct Mariana Pop a declarat că la inspectorat nu au fost primite informări cu privire la vreun copil de vârstă şcolară, care frecventa vreo unitate de învăţământ la zi care să fi contactat rujeolă.
Direcţia de Sănătate Publică face o serie de precizări cu privire la rujeolă.
Rujeola este o boală infecţioasă transmisibilă cu contagiozitate ridicată, produsă de virusul rujeolic.
Transmitere
Se răspândeşte foarte uşor, având o contagiozitate foarte mare, în contact direct cu persoană infectată, prin picăturile de salivă
răspândite în timpul strănutului şi al tusei, sau prin obiecte contaminate
Incubatia durează 7-14 zile. Contagiozitatea se instalează cu 4 zile anterior erupţiei şi încă 4 zile de la apariţia erupţiei!
Tablou clinic
Perioada de debut este de 2-4 zile, cu febra înalta, catâr oculo-nazal şi semnul Koplik considerat patognomonic pentru rujeolă
Perioada de stare: este dominată de erupţia maculo-papuloasa generalizată, sunt prezente anorexia, diareea, limfoadenopatia.
Complicaţii
Apar mai ales la copii sub 5 ani, şi la adulţii de 20 de ani şi peste. Cele mai frecvente sunt diareea, otita, pneumonia, encefalită şi sechelele neurologice care îi urmează, panencefalita scerozanta subacută.
Pacienţi cu risc: copiii mici nevaccinati au un risc crescut de complicaţii şi deces, gravidele nevaccinate prezintă risc crescut de
avort sau naştere prematură, persoanele care suferă de malnutriţie, orice persoană non-imună.
Diagnosticul pozitiv: date clinice, epidemiologice şi de laborator.
Izolarea virusului din nazofaringe sau urină sunt extreme de importante pentru supravegherea epidemiologică a circulaţiei tulpinilor virale; recoltarea se face după protocoale bine stabilite în zilele 3 – 10 de la debutul erupţiei .
Tratament
Rujeolă nu are tratament specific!
Se recomandă că bolnavii să fie bine hrăniţi şi hidrataţi oral sau parenteral.
Profilaxie
Vaccinarea specifică – Vaccinarea conform Calendarului de vaccinare în masă este modul prin care putem asigura un nivel optim de protective, reducerea complicaţiilor şi deceselor datorate rujeolei şi Vaccinarea în focar în primele 72 de ore de la presupusul contact cu cazul de rujeolă.
Vaccinarea post-expunere poate fi instituită în primele trei zile de la contagiunea posibilă.