Atmosfera ieftina , cu miros saracacios, iti zgarie retina oriunde ti-ai intoarce privirea. Lenjerie intima si perechi de sosete, vecine cu iconite si candele, esarfe si bijuterii aurii, produse cosmetice, seturi de cratite si chiar fructe. Pe mesele de plastic acoperite cu musama, sprijinite de bisnitarii din Piata Marasti, gasesti tot ce vrei. La pret “oriental”.
Piata Marasti din Cluj-Napoca este un oras-kitsch in miniatura, dominat de prostul gust, adus la gramada din pietele orientale si trantit pe umerase de plastic. Pentru nostalgici, insa, este locul unde inca gasesti blugii Lotus, in mare voga dupa’ 89 printre tineri si celebrele platforme purtate de „Andre”.
O lume a contrastelor se ascunde in bazarul din ciment, crescut in ulimii ani fara nicio regula urbanistica, la o aruncatura de bat de centrul Clujului. Un loc uitat de arhitecti si designeri, care oglineste, de fapt, o realitate direct proportionala cu veniturile si educatia multora dintre noi: purtam pantofi de musama cu tinte, camasi “Zarai” si pantofi “Adibas”.
Daca ar fi sa te ghidezi dupa firmele luminoase ce impodobesc holurile inghesuite, locul poate fi comparat cu un veritabil business center, cu magazine, farmacii, supermarket, bacanii, brutarii, articole de pescuit, si un restaurant cu autoservire. In realitate, e un amalgam de produse chinezesti, cu miros puternic de cauciuc.
Piata se trezeste la primele ore ale diminetii. Shaormarii de la intrare isi pregatesc ingredientele, in timp ce primii comercianti au deja marfa intinsa pe tarabe.
Piata de legume, transformata in business cu chinezarii
Surprinzator, poate, prezenta bisnitarilor nu mai deranjeaza nici trecatorii, nici autoritatile. Cu multi ani in urma, Piata Marasti era un loc unde se adunau producatorii de legume si taranii care vindeau branza proaspata de oaie. Acum, ei au fost impinsi pe margine, intr-o hala descoperita, unde iarna dardai de frig si vara te coci de la caldura.
“Fiecare trebuie sa scoata un ban din ceva. Decat sa dea in cap cuiva, mai bine vine aici si scoate un banut. Eu nu sunt de rea credinta”, spune o trecatoare.
Magazinele second hand le-au furat clientii
Nea Viorel este bisnitar de mai bine de 15 ani. A inceput cu cateva plase de rafie, umplute cu haine si aduse din Turcia. Acum, se aprovizioneaza din Europa. Nu continentul, ci bazarul din Capitala. Cu putin adaos, isi scoate banii de transport si mai ramane cu cate ceva. “Important e sa-nvarti banu’, nu sa-l tii in buzunar”, e legea dupa care se ghideaza.
Cumparatorii-s, insa, tot mai putini.
“Ii intreb de ce nu cumpara, pretu-i bun, 60 de lei bluza de mohair. Imi spun ca mai bine din second, ca alea-s mai de calitate. Da astea-s haine noi, ce calitate-i acolo, la haine de la ajutoare?”, spune, indignat, barbatul.
Cand vine vorba de chiria platita pentru spatiul de vanzare, se ridica la cateva sute de euro pe luna, plus o taxa pentru folosirea scarilor rulante. Intrebati despre cum se descurca, comeciantii rabufnesc:
“E scump, domnisoruca, ca marfa-i scumpa la cumparat si chiria-i mare. Daca ramanem cu cateva sute de lei profit pe luna, e bine!”, spune Mihai Comsa, vanzator de articole sportive.
Langa el, doamna Maria vinde jucarii din plus de toate marimile. Sunt aduse din Polonia, “cea mai buna marfa”, ne asigura oamna Maria. Cu o grimasa, femeia isi lasa umerii in jos, de suparare ca ursii de plus nu mai au asa trecere, ca odinioara.
Tusele orientale ale peisajului urban din Piata Marasti se ingroasa la fiecare sarbatoare comerciala, fie ca e Martisor, Valentine’s Day sau 8 Martie. Atunci, bazarul se revarsa pana in strada, iar trecatorii sunt nevoiti sa faca slalom printre tarabe. Se inmultesc corturile, mesele pliante, galetile cu flori, vanzatorii ambulanti cu sacose de rafie in spate.
“Mastodont” construit ilegal
Constructia de cinci etaje plus parter, de 1.000 de metri patrati, a fost ridicata de un om de afaceri clujean, Costica Pocol. Lucrarile au inceput in 1999, fara autorizatie de construire, insa cladirea este in picioare si astazi, in ciuda amenzilor date de Primaria Cluj-Napoca.