Chiar daca nu aveau mijloacele si confortul de astazi, studentii care invatau la Cluj cu mult timp in urma aveau o viata mai activa, se implicau in viata comunitatii si chiar se distrau mai bine. Este concluzia la care au ajuns organizatorii expozitiei „Viata studenteasca la Cluj de-a lungul timpului”, vernisata azi la FSEGA. Studentii cu tinute impecabile din perioada interbelica stau fata in fata cu cei plecati la practica pe ogoarele patriei in anii comunismului si chiar cu care zambesc fotogenic in poze color pe coridoarele facultatilor de astazi. Primii nu au avut Facebook, dar au lasat in urma imagini impresionante, in timp ce ale celor de acum abia mai pot fi dibuite, majoritatea pe retelele de socializare.
Expozitia foto-documentara poate fi vizitata pe holul de la etaj al Facultatii de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universitatii „Babes-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca. S-a dorit realizarea unei „scurte panorame atat a vietii academice, cat si a celei socio-culturale pe care au avut-o in diverse epoci tinerii care au ales sa studieze la Cluj, in capitala universitara a Transilvaniei”.
Vernisajul a fost urmat de un recital de muzică clasica, sustinut de elevii Liceului ,,Sigismund Toduta” din Cluj-Napoca, dirijor Gheorghe Pardau.
„Expozitia a inceput la FSEGA nu intamplator, pentru ca istoria universitatii incepe in multe privinte de aici”, a explicat prorectorul Ioan Bolovan, la vernisaj.
„Este de fapt o expozitie-capsula, pentru ca prezinta aceasta evolutie a vietii studentilor din secolul 17 pana ieri. Am incercat sa subliniem latura multiculturala si, in acelasi timp, am incercat sa fim, cum se spune, politicaly corect din toate punctele de vedere, de pilda studentele apar destul de tarziu in viata universitatii”, a declarat si cercetatorul stiintific dr. Ana Maria Stan, coordonator al expozitiei.
Primul panou infatiseaza cativa studenti imbracati fie in costum popular, fie cu roba si palarie, dupa cum era moda la inceputul anilor 1700. Ca explicatii, sunt citate fragmente si memoriile baronului Peter Apor de la 1736, in care de descriu conditiile in care locuiau studentii la acea vreme, pe paturi suprapuse, in odai in care nu incapeau cu totii, asa ca unii innoptau iarna in oras, iar vara in pod.
Urmeaza redarea unei perioade in care universitatea se numea „Ferenc Jozsef”, intre 1872 si 1918. Studentii epocii surad elegant si sagalnic din poze alb-negru, alaturi de publicatii in care se straduiau sa publice articole.
Studentimea interbelica era si mai eleganta, si mai efervescenta in idei.
„Societatea ar trebui sa se ingrijeasca ca studentimea sa fie pusa la adapostul grijilor materiale, ca sa poata sa urmeze, fara faramitarea puterilor, cursurile si sa li se dea posibilitatea sa-si castige toata pregatirea pentru lucrari stiintifice independente”, rostea rectorul Sextil Puscariu la inaugurarea universitatii, in 31 ianuarie 1920.
Tot la acest capitol se regaseste si o imagine cu cativa sportivi de la „U”.
Din perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial sunt redate fragmente dintr-o descriere a peisajului studentesc clujean in care este mentionat Sibiul, orasul care a gazduit temporar activitatea institutiei.
Se pot admira apoi carnete de student si diplome din perioada dintre 1945 si 1965, poze cu studenti si profesori la catedra.
Perioada comunista este redata cu multe imagini ale studentilor in laboratoare, amfiteatre si mai ales pe campurile patriei, in practica.
O studenta fotogenica troneaza in mijlocul unei camere de camin, in timp ce alaturi de ea, pe panou, poate fi vazut un numar al revistei Echinox care incepe cu adresarea „Stimate tovarase Nicolae Ceausescu”.
Urmeaza in prezentare generatiile in blugi, studentii zilelor noastre, imbracati multicolor, zambitori si conectati la tehnologie.
Expozitia a necesitat o munca de aproximativ o luna si jumatate, iar majoritatea imaginilor provin din arhiva universitatii, fie imprimate pe hartie, fie listate din format digital.
„Pe ultima suta de metri am primit si cateva donatii, cu studenti din perioada interbelica si cateva diplome, cea mai veche fiind a lui Olimpiu Boitos, bibliotecar la BCU, destul de cunoscut in Clujul interbelic. Am vrut sa ilustram in acelasi timp si viata din bancile scolii, cercetarea pe care o fac studentii, dar si viata de loisir, cea din afara zidurilor universitatii: distractii, societati studentesti, excursii sau ceaiuri”, a explicat coordonatoarea, pentru Ziar de Cluj.
Paradoxal, cel mai greu a fost sa gaseasca imagini de dupa ’89, perioada in care oamenii au inceput sa „colecteze” fotografii in format digital.
„Nu mai exista reflexul de a tezauriza imagini. Sa zicem ca se poate spune si ca ce am facut noi e un fel de Facebook al vremii in care asa ceva nu exista. Au fost si detalii mai delicate, pe care nu am insistat, cum ar fi manifestatiile din acea perioada, desi erau imagini”, a mai precizat Ana Maria Stan.
In urma acestei documentari, studentii clujeni s-au remarcat mereu prin dinamism.
„Poate ca cei din trecut erau mai implicati in societate, pentru ca, neexistand Internet si televizor, faceau mult mai multe intruniri, sezatori si ceaiuri. Duceau si dezbateau ceea ce invatau la facultate in satele si orasele lor de origine. Era mai intens, era altfel. Poate aveau mai mult sentimentul ca ei trebuie sa transmita in jur ceea ce invatau la universitate. Era interesant si pe vremea lui Ceausescu. Am pus inclusiv revista Echinox, care se deschidea cu omagiul tovarasului Nicolae Ceausescu, pentru ca asa erau vremurile. Totusi, erau dinamici, aveau spirit de fronda si originalitate in orice regim”, a conchis cercetatorul.