O ceremonie simpla, dar impresionanta a marcat astazi la pranz redeschiderea bisericii reformate de pe strada Mihail Kogalniceanu, dupa un an si jumatate de lucrari de restaurare care au schimbat cu totul fata monumentului vechi de peste 500 de ani. Pe langa consolidarea si refacerea unor elemente, proiectul de restaurare se remarca si prin faptul ca aduce publicului noi obiective care pot sa fie vizitate. Intre invitatii prezenti la ceremonie s-a numarat si IPS Andrei, Mitroplitul Clujului, Maramuresului si Salajului, precum si primarul Emil Boc.
Sute de clujeni credinciosi ai acestei biserici au imbracat tinuta de sarbatoare si au participat la ceremonia de redeschidere a ceea ce era cunoscut pana nu de mult ca „biserica de pe Ulita Lupilor”. Locurile din interior au fost ocupate rapid, asa ca s-au intins banci si mese si in fata cladirii, de-a lungului zidului din dreapta.
Comunitatea reformata din Cluj a luat parte la o slujba de multumire pentru finalizarea restaurarii edificiului. In timpul ceremoniei a fost sustinuta si o scurta cuvantare in limba romana, in care s-au adus multumiri atat inaltului prelat ortodox, cat si primarului Emil Boc si reprezentantilor Agentiei Regionale de Dezvoltare Nord-Vest „pentru ca ne-au onorat cu prezenta la aceasta slujba, cu ocazia finalizarii lucrarilor de reabilitare a cladirii bisericii”.
„Este un moment unic pentru comunitatea reformata din Cluj, dar in egala masura este un moment unic pentru toti clujenii, la fel cum caracterul unic al acestei bijuterii arhitecturale si religioase care este Biserica Reformata de pe strada Kogalniceanu. Este unica in Romania, este unica in centrul si sud-estul Europei si pentru asta merita felicitarile noastre toti cei care au facut posibila aceasta restaurare, aceasta continuitate, aceasta punte de legatura intre trecut si viitor. Clujul a fost, este si va ramane orasul nostru, al tuturor. Indiferent de etnie, indiferent de religie. Clujul este locul in care fiecare trebuie sa se simta acasa. Avem acest avantaj extraordinar, de a fi diferiti, dar impreuna. Cred ca in asta consta forta comunitatii noastre care deja este conoscuta la nivel national si international. Clujul este recunoscut ca primul oras din Romania, dupa Capitala, din punctul de vedere al dezvoltarii economice, dar cred ca este primul oras din Romania recunoscut dealtfel si de Uniunea Europeana, prin multiple studii, in privinta calitatii vietii, in privinta modului in care ne primim vizitatorii. E considerat cel mai prietenos din Uniunea Europeana, este Capitala Europeana a Tineretului, este un oras care a plecat, sper eu ireversibil, pe un drum european al modernitatii, al respectului, al tolerantei si al intelegerii reciproce. Avem sansa de a avea o comunitate extrem de puternica la Cluj, chiar daca este diferita, avem nu mai putin de cinci religii reprezentate la nivel de episcopi si mitropolit. Nu veti gasi cu usurinta in Europa sau in lume o asemenea diversitate. De asemenea, nu veti gasi intr-un singur oras cupolele bizantine sa se imbine cu turnurile gotice, asa cum se intampla in orasul nostru, dand expresie comunitatii si fortei comunitatii noastre. Avem acest bun extraordinar, sa il pastram si sa il ducem mai departe. Felicit si eu pe toti cei care au facut posibila aceasta restaurare, pentru ca, dincolo de bucuria pentru comunitatea reformata, este o bucurie pentru fiecare clujean, pentru ca avem sansa de a avea un obiectiv major restaurat la standarde europene cu cu care primaria in continuare se va mandri, incercand sa il puna si mai mult in valoare prin proiectul pietonalizarii strazii Kogalniceanu, sa reprezinte oarecum perla coroaei pentru punerea in valoare a acestei bijuterii arhitectonice si religioase pe care o reprezinta Biserica Reformata de pe strada Kogalniceanu. Va multumesc si considerati intotdeauna primaria si orasul alaturi de dumneavoastra „, a declarat primarul Clujului.
Eparhia Reformata din Ardeal are peste 500 de biserici, multe de categoria A si B, iar cheltuielile necesare pentru restaurare depasesc capacitatile pe care le are, au subliniat reprezentantii eparhiei la conferinta de presa care a urmat dupa ceremonie.
„Chiar si la construirea acestei biserici au contribuit cu bani oameni bogati ai vremii sau principi, nu aer fi fost posibila inaltarea ei doar din donatiile enoriasilor. Astfel, este important sa subliniem ca restaurarea s-a facut prin bani de la Uniunea Europeana, de la Guvernul Ungariei si de la Guvernul Romaniei”, a declarat un reprezentant al eparhiei.
Arhitectul Maksay Adam a relatat apoi parcursul sinuos al proiectului, ingreunat de birocratie. Depus in 2008, acesta a necesitat trei ani de cercetare si analiza si dupa inca un an a fost declarat castigator. Contractul de executantul a fost semnat in februarie 2014, din acelasi motiv, asa ca lucrarile care ar fi necesitat 36 de luni s-au facut in 17 luni”, a precizat acesta.
Restaurarea a cuprins exteriorul si interiorul bisericii, s-au reparat peretii, s-a schimbat ceea ce specialistul a numit „invelitoarea exterioara”. A fost consolidata fatada, a fost montata o structura inginereasca care sustine calcanul deplasat a bisericii, iar cladirea fostului claustru si turnul au primit o noua functiune. De asemenea, s-a realizat schimbarea sistemului de iluminare exterioara si interioara, precum si a celui de incalzire. Au fost curatate toate decoratiunile din piatra.
„In paralel cu acestea, s-a restaurat mobilierul interior al bisericii, orga, colectiile de blazoane si elementele de pictura murala descoperite in timpul lucrarilor”, a precizat arhitectul.
In pictura dintr-o incapere a turnului care fusese biblioteca este reprezentata zeita Atena cu sulita, langa nsite tomuri groase, cu bufnita si cocosul, pasarile sale sacre alaturi si cateva inscriptii in limba latina.
In privinta criptei din subsolul bisericii, specialistul a precizat ca nu va putea fi vizitata de public, ca elementele gasite acolo au fost duse la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei si ca nu prezinta un interes atat de mare, ca a fost „o cacealma a presei intr-o anumita perioada”.
Biserica de pe Kogalniceanu a fost fondata de regele Matia Corvin, construita intre 1486 si 1503 si este considerata cea mai mare si mai frumoasa cladire construita de franciscani in Transilvania. Potrivit oficialilor eparhiei, este „simbolul cel mai cunoscut al Clujului”.
