Savina Vatca a lucrat pana nu de mult timp la Muzeul de Arta din Cluj-Napoca. Dupa ce s-a pensionat, femeia a fost nevoita sa isi gaseasca un venit constant, care sa o ajute sa supravietuiasca. Asa s-a apucat sa impleteasca mileuri si sa realizeze porturi populare, folosindu-se de invataturile bunicii.
Pe Savina Vatca o puteti gasi, luna de luna, la Targul mestesugarilor si a colectionarilor de antichitati din Iulius Mall. Standul ei este cel mai „romanesc” dintre toate: camasile cu motive populare, poalele cu impletitura manuala si mileurile din macrame iti atrag imediat privirea.
Afacere romaneasca, pentru cunoscatori
Femeia a inceput sa impleteasca mileuri inca din tinerete. A invatat indeletnicirea de la bunici, asa ca “i s-a legat de mana” si a continuat sa realizeze mileuri pentru prieteni apropiati si familie. De la servete in forma de flori, a ajuns sa realizeze fete de perne sau cuverturi, care mai de care mai migalos facute.
Asa s-a trezit cu o colectie impresionanta de mileuri si impletituri. Nevoia a facut-o ca, dupa ce s-a pensionat, sa inceapa sa le vanda.
A vazut ca are cerere, la inceput de la cei apropiati, apoi de la straini, asa ca s-a inscris in Asociatia Mesterilor Populari Clujeni, pentru a avea acces mai usor la targurile de profil. De cativa ani, doamna Savina isi poarta mileurile si fetele de masa la targuri, dar incet-incet a inceput sa realizeze si costume populare traditionale.
Printre ele se gaseste unul cu adevarat deosebit, lucrat manual. “La acest costum am lucrat mai mult de o luna”, spune Savina. Totul a fost realizat manual, de la dantela la cusaturi. Pretul costumului este pe masura, 1.200 de lei.
Femeia asorteaza costumul popular cu o ie inflorata, facuta tot de ea. “Aceasta e 600 de lei. Multi stramba din nas cand aud preturile, dar cei care le cunosc cu adevarat valoarea, le cumpara”, spune ea.
Pe langa mileuri si costume populare, doamna Savina vinde si esarfe inflorate, din casmir. Preturile sunt pentru toate buzunarele: de la 20 de lei un mileu cat palma pana la o mie de lei pentru o panza mare. “E greu sa vinzi, cel mai bun targ e cel de la Negreni. Mai vin clienti si acasa”, spune ea.
Doamna Savina spune ca a crescut cu lucrul de mana, iar acum obiectele traditionale sunt din ce in ce mai apreciate, mai ales pentru romanii plecati in strainatate. Multe dintre materialele folosite sunt mostenite de la bunici, iar altele sunt cumparate din piata de vechituri.