Diete

Consumul de carne si sanatatea

Toate sortimentele de carne sunt alimente nenaturale; carnea rosie, de pasare sau de peste susnt susceptibile sa contina diferite bacterii care infecteaza intestinele, provocand colite si multe alte boli. Acestea cauzeaza putrefactia. Cercetarile au demonstrat, dincolo de orice indoiala, ca dieta bazata pe carne poate favoriza cancerul; dupa eliminarea carnii din alimentatie, starea bolonavilor de cancer s-a ameliorat considerabil.

 

Exista mai multe temeiuri pentru care consumul de carne ar trebui evitat. Cele mai frecvente sunt cele religioase, etice, economice si ecologice; dar motivul principal se leaga de mentinerea sanatatii. Organizatia Mondiala a Sanatatii a recomandat recent reducerea consumului de carne, pentru protejarea sanatatii oamenilor, dar si a mediului inconjurator. De ce acest „razboi” impotriva carnii?

 

Acidul uric

 

Excesul de acid uric pricinuit de consumul de carne poate provoca reumatism, boala Bright, pietre la rinichi, guta si calculi biliari. Cartofii sunt o cale eficienta de a scapade excesul de acid uric. Acidul uric are doua surse:

 

1.    Acidul uric ingerat prin consumul de carne si extrase de carne, ceai, cafea, etc. O jumatate de kilogram de friptura contine 14 g de acid uric. Aceasta este cauza efectului stimulent al fripturii, tinand seama de faptul ca acidul uric este chimic inrudit cu cafeina.
2.    Acidul uric format in organism din compusi ai azotului.

 

Este cunoscut faptul ca proteinele din carne provoaca putrefactia de doua ori mai repede decat proteinele vegetale. Cu exceptia vitaminei B12, carnea nu poseda niciun ingredient imposibil de procurat din alimente vegeale. Carnea constituie un aliment de mana a doua si nu va ajuta la mentinerea unui sange pur, sau a unor tesuturi sanatoase. Valoarea nutritiva a supelor de carne este nula; pe deasupra, contin acid uric si alte otravuri.

 

Argumentul conform caruia carnea este necesara pentru a furniza organismului o cantitate indestulatoare de proteine nu poate fi sustinut. Proteinele se gasesc din abundenta in fasole, mazare, linte, in tot soiul de fructe nucifere si in soia.

 

Este carnea toxica?

 

Intr-un posibil top al toxicitatii alimentelor care formeaza baza hranei omenesti, carnea ar conduce detasat, fiind hrana cu cele mai nefaste efecte pe termen lung asupra organismului, intrecand chiar si zaharul rafinat, margarina sau faina alba. Motivele pentru care carnea este considerata un aliment cu grad ridicat de risc sunt numeroase: proteinele pe care le contine solicita, atunci cand sunt metabolizate, un efort mult mai mare din partea ficatului si a intregului sistem digestiv. Grasimile saturate din carne afecteaza grav inima si vasele de sange, ducand la aparitia arteriosclerozei, tromboflebitei, insuficientei cardiace etc. Anumite substante toxice puse in circulatie de catre animal, in agonia din momentul sacrificarii sale, produc in organismul uman dezechilibre nervoase si endocrine.

 

Consumul exagerat de carne duce, treptat, la o incetinire a proceselor de eliminare a substantelor toxice si reziduale, adica la o intoxicare lenta si foarte periculoasa a organismului.

 

Exista o clasificare a gradului de toxicitate a diferitelor tipuri de carne? Da, cea mai toxica este considerata asa-numita carne rosie, adica cea de porc, de vita, de oaie si de capra, precum si diferitele tipuri de vanat. Mai putin daunatoare este considerata carnea alba, adica cea de pasare. Iar carnea de peste, fie el oceanic sau de apa dulce, este unanim apreciata ca fiind cea mai putin toxica.

 

Continutul carnii si bolile

 

Carnea mancata se compune mai ales din muschi, alaturi de casntitati variabile de grasime, tesuturi, vase de sange, precum si dintr-o multime de substante toxice. Cand animalul, pasarea sau pestele este taiat sau prins, toate procesele vitale inceteaza brusc, iar toxinele formate in tesuturi raman pe loc. Aceste otravuri sunt ureea, acidul uric, creatinina, acidul fenic, adrenalina, diverse bacterii sau paraziti, vii sau nu, hormoni, antibiotice, pesticide, erbicide si alte substante la care a fost expus animalul pe timpul vietii.

 

In anumite zone ale lumii, carnea de peste sau fructele marine, pot contine plumb, calciu, cadmiu, zinc, antimoniu si arsenic. Pesticidele, cum ar fi DDT-ul, se degradeaza intr-un timp foarte lent, asa ca sunt acumulate in tesuturile adipoase si in muschi. Carnea rosie, de peste si de pui, aduce in organism de 13 ori mai mult DDT decat alimentele vegetale.

 

In occident, 50% din cancerele feminine si o treime din cele masculine sunt generate de nutritie. Pe masura ce creste consumul de grasimi si de proteine animale, creste si incidenta cancerelor mamare, la femei, precum si a celor de colon, la ambele sexe. Femeile care mananca multa carne infrunta un risc de zece ori mai mare de a contracta cancer mamar.

 

O jumatate de kilogram de gratar, bine facut, contine 4-5 g de benzopyren, echivalentul a 300 de tigari fumate. Cata vreme carnea sta pe gratar, grasimea picura pe carbunii incinsi, producand benzopyren, care se impregneaza in friptura si care este unul dintre cei mai importanti agenti cancerigeni din fumul de tigara.

 

Aditivii alimentari contribuie la cresterea riscului de cancer. Nitratii, adaugati in scopul de a pastra culoarea rosie, proaspta a carnii, se pot transforma in nitrosamine, substante puternic cancerigene.

 

Proteinele de origine animala modifica intr-o oarecare masura modul de actiune al unor bacterii din intestinele noastre. Aceste bacterii transforma acizii biliari in substante potential cancerigene. O dieta cu continut redus de fibre (bazata pe carne) favorizeaza constipatia, marind perioada de timp in care aceste toxine raman in contact cu membrana intestinului gros, conducand astfel la aparitia tumorilor de colon.

 

In anii ’40, majoritatea nutritionistilor considera ca nu este posibil sa realizezezi o dieta adecvata fara sa apelezi la carne; acum, la inceput de secol 21, ei au fost obligati sa-si revizuiasca parerile, deoarece numeroase studii stiintifice au demonstrat ca o dieta vegetariana bine gandita este o posibilate de a inlocui dieta cu carne, cu conditia gasirii unei surese suplimentare de vitamina B12.

 

Deoerece bolile provocate de deficiente s-au intalnit atat la cei care consuma carne cat si la vegetarieni, devine clar ca o dieta adecvata nu se rezuma la existenta carnii in regimul alimentar. In lumea de azi, nu este asa de dificil sa obtii o dieta echilibrata fara sa apelezi la carne, cu conditia sa mananci o mare varietate de alimente in cantitati optime. Cu cat vom manca mai variat, cu atat cresc sansele de a acoperi tot necesarul de substante nutritive al organismului.

 

.ro

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *