JUDECĂTOARE ACUZATĂ DE INCOMPATIBILITATE – Avocatul Cristian Winzer i-a făcut plângere disciplinară pentru incompatibilitate, neabținere, lipsa motivării și gravă neglijență judecătoarei Camelia Grecu de la Tribunalul Cluj din cazul șefului ARR Cristian Anton

Evoluție neașteptată în dosarul în care procuroarea Alina-Andreea Berchișan de la DNA Cluj l-a reținut pe inginerul Cristian Anton – directorul Autorității Rutiere Române (ARR), pentru luare de mită și grup infracțional organizat, potrivi luju.ro

Avocatul Cristian Winzer (foto 2) – apărătorul lui Anton – i-a făcut joi, 30 aprilie 2026, plângere disciplinară judecătoarei Camelia-Dorina Grecu (foto 1) de la Tribunalul Cluj, cea care a dispus arestarea preventivă a șefului ARR.

Winzer o acuză pe Grecu de următoarele abateri prevăzute de art. 271 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor:

– a) teza I: „încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi”;

– h) teza I: „nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa”;

– r) teza a II-a: „lipsa totală a motivării (…), de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător”;

– s) teza a II-a: „exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă”.

Judecătoarea, acuzată de antepronunțare și de copy-paste după DNA

Concret, în sesizarea pe care Lumea Justiției o prezintă integral, avocatul susține că judecătoarea ar fi trebuit să se abțină de la judecarea cererii DNA privind arestarea preventivă a lui Cristian Anton, din moment ce tot ea soluționase solicitările parchetului anticorupție privind perchezițiile, interceptările și obținerea de date privind tranzacțiile financiare ale aceluiași inculpat. Și nu doar că le soluționase, dar folosise un ton inchizitorial în încheieri, ca și când vinovăția lui Anton a fost deja stabilită, adaugă Cristian Winzer.

Procedând astfel, magistrata i-a încălcat inculpatului dreptul la un proces echitabil, mai reclamă avocatul în plângerea trimisă Inspecției Judiciare.

Nu în ultimul rând, apărătorul șefului ARR arată că judecătoarea a preluat cu copy-paste pasaje din cererile DNA – inclusiv greșelile de scriere ale parchetului.

Prezentăm principalul pasaj din sesizarea disciplinară:

„Aspecte preliminare:

1.1. În fapt, arăt că am calitatea de INCULPAT în cauza care face obiectul Dosarului 4697/159/P/2024, aflat în instrumentarea P.Î.C.C.J. – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj, privind săvârșirea infracțiunilor de (i) luare de mită în formă continuată (prevăzută de art. 289 alin. (1) C.Pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.Pen.), (ii) folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații care nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii de foloase necuvenite (prevăzută de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000), respectiv (iii) constituirea unui grup infracțional organizat (prevăzută de art. 367 alin. (1) C.Pen.). – a se vedea Procesul-verbal de aducere la cunoștință a calității de inculpat și de comunicare a drepturilor și obligațiilor procesuale ale inculpatului nr. 4697/159/P/2024 din data de 31 martie 2026.

1.2. Prin Referatul nr. 4697/159/P/2024 din data de 01 aprilie 2026, P.Î.C.C.J. – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj a solicitat arestarea preventivă (pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 01 aprilie 2026 și până la data de 30 aprilie 2026) a subsemnatului pentru săvârșirea infracțiunilor menționate supra (a se vedea ANEXA nr. 2), iar prin Încheierea penală nr. 953/C/2026, pronunțată în ședința camerei de consiliu din data de 01 aprilie 2026 (în soluționarea cauzei care a făcut obiectul Dosarului nr. 1646/117/2026), doamna GRECU Camelia – Dorina, în calitate de judecător de drepturi și libertăți, a admis cererea Ministerului Public, dispunând arestarea preventivă a subsemnatului (și deopotrivă a celuilalt inculpat din cauză, în persoana numitului RADU Bogdan – Alexandru).

Aspecte vizând abaterile disciplinare săvârșite de doamna judecător GRECU Camelia – Dorina:

1.3. În primul rând, este important de observat că dosarul având ca obiect propunerea P.Î.C.C.J. – D.N.A. – Serviciul Teritorial Cluj de arestare preventivă a subsemnatului a fost soluționat în fond la nivelul Tribunalului Cluj de doamna GRECU Camelia – Dorina, respectiv același judecător de drepturi și libertăți care analizase și care admisese, ANTERIOR, TOATE cererile D.N.A – Serviciul Teritorial Cluj de încuviințare și de prelungire a măsurilor de supraveghere tehnică (emițând mandatele de supraveghere tehnică), TOATE cererile D.N.A. – Serviciul Teritorial Cluj de obținere a datelor privind tranzacțiile financiare ale subsemnatului și ale membrilor familiei (emițând și mandatele prin care a fost autorizată obținerea datelor privind aceste tranzacții financiare), respectiv TOATE cererile aceleiași structuri specializate a Ministerului Public de încuviințare a efectuării perchezițiilor domiciliare (emițând și mandatele de percheziție domiciliară).

1.4. Legal, pentru a încuviința aceste cereri, judecătorul în cauză a fost obligat să analizeze și să confirme DACĂ există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârșirea de către subsemnatul a unor infracțiuni (prin suspiciuni rezonabile înțelegându-se existența unor date și informații rezultate din probele administrate într-o cauză, apte să convingă un observator obiectiv și imparțial că este posibil ca o persoană să fi săvârșit o infracțiune).

1.5. Or, având în vedere că pentru a decide asupra libertății sau a detenției subsemnatului, judecătorul de drepturi și libertăți era chemat să reanalizeze (în sensul dispozițiilor art. 139 alin. (1) lit. a) C.Proc.Pen., ale art. 146 ind. 1 lit. a) C.Proc.Pen., respectiv ale art. 157 alin. (1) C.Proc.Pen.) aceleași suspiciuni rezonabile, întemeiate pe aceleași date și informații, rezultate din aceleași probe administrate în cauză, asupra cărora avea însă deja CERTE ‘REPREZENTĂRI ANTERIOARE’ (confirmate de depășirea standardului suspiciunii rezonabile, prin utilizarea, în mod direct și constant, a unor formulări specifice unei analize pe fond a acuzațiilor reținute în sarcina subsemnatului, respectiv a unor formulări specifice unor convingeri consolidate și definitive (incompatibile cu această etapă procesuală), în sensul descrierii mecanismului infracțional ca realitate factuală certă, cu caracter clandestin, de amploare și perfecționat în timp, reținerii implicării active, directe și certe a subsemnatului în activitatea infracțională, prezentării circuitului sumelor de bani și a activității infracționale evidențiate de către acuzare ca fapte dovedite/ fapte confirmate, respectiv atribuirii directe a unei conduite infracționale subsemnatului, FĂRĂ rezerve și FĂRĂ nuanțări), soluția asupra propunerii de arestare preventivă era vădit prefigurată și previzibilă – în sensul admiterii cererii D.N.A. – Serviciul Teritorial Cluj, tocmai ca rezultând dintr-o OPINIE DEJA FORMATĂ.

1.6. Din perspectiva unui observator obiectiv, informat și rezonabil, rezultă cu evidență că judecătorul de drepturi și libertăți își formase deja, ANTERIOR soluționării propunerii de arestare preventivă, o OPINIE ANTICIPATĂ asupra aspectelor esențiale ale cauzei. NU este vorba despre simpla participare anterioară a judecătorului în proceduri judiciare preliminare, ci despre împrejurarea că acesta validase deja, în termeni de certitudine, însăși teza factuală a acuzării, tratând existența faptelor, mecanismul pretins infracțional și implicarea subsemnatului, ca fiind deja CONTURATE și CONFIRMATE.

1.7. În aceste condiții, judecătorul NU a mai procedat (la momentul soluționării propunerii de arestare preventivă) la o analiză reală, autonomă și neutră a condițiilor prevăzute de art. 223 C.Proc.Pen., ci s-a limitat, în mod evident, la RECONFIRMAREA propriilor evaluări anterioare. Or, atunci când același judecător este chemat să se pronunțe ulterior asupra unei măsuri preventive privative de libertate, DUPĂ ce exprimase deja, în repetate rânduri, concluzii ferme asupra nucleului factual al acuzațiilor, aparența de imparțialitate este grav afectată, iar garanția imparțialității obiective este compromisă.

1.8. Această concluzie rezultă în mod direct din considerentele mai multor încheieri pronunțate anterior, în care au fost utilizate, în mod direct și constant, formulări care (i) relevă o poziționare clară a judecătorului, dincolo de rolul său de filtru preliminar specific procedurilor de autorizare a unor măsuri intruzive, (ii) indică adoptarea unui standard probator apropiat celui necesar pentru stabilirea vinovăției, depășind standardul suspiciunii rezonabile și (iii) exprimă și validează veritabile constatări de fapt, nefirești aprecieri factuale asumate de instanță, ori aprecieri de certitudine – după cum dovedesc în cele de urmează:

(i) Încheiere penală nr. 1862/C/P/2025 din data de 17 octombrie 2025 (pronunțată în Dosarul nr. 4187/117/2025), prin care doamna GRECU Camelia – Dorina, în calitate de judecător de drepturi și libertăți, a confirmat/ a încuviințat autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică (emițând și mandatele de supraveghere tehnică aferente), iar pentru aceasta a concluzionat că ‘(…) gravitatea activității infracționale desfășurate și calitatea persoanelor implicate, dar și amploarea fenomenului’ conduc ‘la certitudinea că modul de operare a fost unul de durată, perfecționat în timp (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 400, parag. IV), că ‘(…) Faptele care fac obiectul prezentei cauze prezintă un grad de periculozitate sporit, având în vedere că în cauză s-a conturat un mecanism de natură a leza iremediabil valoarea socială constând în probitatea morală a funcționarului public, care trebuie să guverneze relațiile de serviciu ale acestuia, funcționarul chemat să se asigure de corectitudinea susținerii unui examen fiind același care acceptă primirea de sume de bani pentru a asigura fraudarea acestuia (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 400, parag. final, respectiv fila 400 verso, parag. I), respectiv că ‘(…) măsura este proporțională în raport de gravitatea conduitei funcționarului public care se implică în mod direct și activ în fraudarea examenului, respectiv prin înmânarea personală a răspunsurilor la întrebări, dar și prin prisma mecanismului de fraudare dezvoltat, care pornește de la candidații la examen, la intermediari, la persoana care ține legătura cu toți intermediarii și ulterior la membrul comisiei A.R.R. (…)’. (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 400 verso, parag. II)

(ii) Încheiere penală nr. 2051/C/P/2025 din data de 05 noiembrie 2025 (pronunțată în Dosarul nr. 4448/117/2025), prin care doamna GRECU Camelia – Dorina, în calitate de judecător de drepturi și libertăți, a încuviințat măsuri de supraveghere tehnică (emițând și mandatele de supraveghere tehnică aferente), concluzionând că ‘(…) gravitatea activității infracționale desfășurate și calitatea persoanelor implicate, dar și amploarea fenomenului’ conduc ‘la certitudinea că modul de operare a fost unul de durată, perfecționat în timp (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 357, parag. V), respectiv că ‘(…) Raportat la pericolul social concret al faptelor și la modalitatea de comitere, judecătorul apreciază că măsurile de supraveghere tehnică sunt proporționale cu restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, iar această proporționalitate rezultă din particularitățile cauzei – gravitatea conduitei funcționarului public care se implică în mod direct și activ în fraudarea examenului, respectiv prin înmânarea personală a răspunsurilor la întrebări, dar și prin prisma mecanismului de fraudare dezvoltat, care pornește de la candidații la examen, la intermediari, la persoana care ține legătura cu toți intermediarii și ulterior la membrul comisiei A.R.R. Totodată, necesitatea și proporționalitatea măsurii rezultă din gravitatea infracțiunilor săvârșite, a clandestinității activității infracționale, dar și din amploarea și durata acesteia (…)’. (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 358, parag. penultim și ultim)

(iii) Încheiere penală nr. 2112/C/P/2025 din data de 18 noiembrie 2025 (pronunțată în Dosarul nr. 4688/117/2025), prin care doamna GRECU Camelia – Dorina, în calitate de judecător de drepturi și libertăți, a încuviințat autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică (emițând și mandatele de supraveghere tehnică aferente), concluzionând că ‘(…) gravitatea activității infracționale desfășurate’ este ‘(…) ridicată raportat la calitatea persoanelor implicate și întinderea în timp a acestei activități, amploarea fenomenului conducând la certitudinea că modul de operare a fost perfecționat în timp (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 303 verso, parag. penultim), respectiv că măsura intruzivă’(…) se justifică raportat la gravitatea conduitei funcționarului public din cadrul A.R.R. și amploarea activității infracționale cercetate (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 304, parag. penultim) și raportându-se, în argumentarea soluției dispuse, ‘(…) la clandestinitatea activității infracționale și la precauția cu care se desfășoară aceasta (…)’. (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 304 verso, parag. I)

(iv) Încheiere penală nr. 2301/C/P/2025 din data de 24 noiembrie 2025 (pronunțată în Dosarul nr. 4801/117/2025), prin care doamna GRECU Camelia – Dorina, în calitate de judecător de drepturi și libertăți, a încuviințat prelungirea unor măsuri de supraveghere tehnică autorizate anterior (emițând și mandatele de supraveghere tehnică aferente), concluzionând că ‘(…) măsurile solicitate se impun raportat la dificultatea de penetrare a unui asemenea mediu infracțional care acționează cu discreție (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 277 verso, parag. V), că ‘(…) Ingerința care rezultă din punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere este proporțională cu gravitatea faptelor cercetate și cu scopurile pentru care se încuviințează măsura (…) în cauză conturându-se existența unui mecanism complex de fraudare a examenelor privind obținerea atestatelor, care are prin sine un caracter clandestin, raportat la calitatea persoanelor implicate, dar și la amploarea fenomenului (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 277 verso, parag. VII), că ‘(…) au fost documentate până în prezent trei examene de acest fel, iar tiparul se păstrează la toate, metodele sunt perfecționate în timp, persoanele angrenate în circuitul infracțional adaptându-se la schimbări (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 278, parag. IV), că ‘(…) se păstrează tiparul privind remiterea sumelor de bani de către RADU Bogdan – Alexandru la apartamentul lui ANTON Cristian (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 278, parag. V), respectiv că ‘(…) după finalizarea examenului, sumele de bani colectate de la intermediari ajung la ANTON Cristian prin intermediul lui RADU Bogdan – Alexandru, care se deplasează la locuința amintită (…), aspect ce reiese în urma recurgerii la tehnica de supraveghere instalată la fața locului (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 278, parag. VI) și raportându-se, în argumentarea soluției dispuse, ‘(…) la clandestinitatea activității infracționale și la precauția cu care se desfășoară aceasta (…)’ (a se vedea D.U.P., vol V, fila 278, parag. VIII), pentru a certifica că ‘(…) numitul ANTON Cristian este cel care, prin modul de operare ales, și-a expus o locație în care își desfășoară în parte viața privată – colectarea banilor obținuți din săvârșirea de infracțiuni de corupție comise chiar din postura de director general al Autorității Rutiere Române (…)’. (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 278, parag. VIII)

(v) Încheiere penală nr. 2354/C/P/2025 din data de 27 noiembrie 2025 (pronunțată în Dosarul nr. 4879/117/2025), prin care doamna GRECU Camelia – Dorina, în calitate de judecător de drepturi și libertăți, a încuviințat prelungirea unor măsuri de supraveghere tehnică autorizate anterior (emițând și mandatele de supraveghere tehnică aferente), concluzionând că ‘(…) măsurile solicitate se impun raportat la dificultatea de penetrare a unui asemenea mediu infracțional care acționează cu discreție (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 222 verso, parag. V), că ‘(…) Ingerința care rezultă din punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere este proporțională cu gravitatea faptelor cercetate și cu scopurile pentru care se încuviințează măsura (…) în cauză conturându-se existența unui mecanism complex de fraudare a examenelor privind obținerea atestatelor, care are prin sine un caracter clandestin, raportat la calitatea persoanelor implicate, dar și la amploarea fenomentului (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 222 verso, parag. VII), că, în referire directă la persoana subsemnatului, ‘(…) s-a confirmat în mod concret că acesta este implicat în circuitul infracțional și că o mare parte din sumele de bani colectate ajung la apartamentul acestuia (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 223, parag. III), că ‘(…) se constată că au fost documentate până în prezent trei examene (București, Arad, București), iar tiparul se păstrează, metodele sunt perfecționate în timp, persoanele implicate în circuitul infracțional adaptându-se la schimbări (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 223, parag. IV), că ‘(…) se păstrează tiparul privind remiterea sumelor de bani de către RADU Bogdan – Alexandru la apartamentul lui ANTON Cristian (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 223, parag. V), respectiv că ‘(…) după finalizarea examenului, sumele de bani colectate de la intermediari ajung la ANTON Cristian prin intermediul lui RADU Bogdan – Alexandru, care se deplasează la locuința amintită (…), aspect ce reiese în urma recurgerii la tehnica de supraveghere instalată la fața locului (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 223, parag. VI) și raportându-se, în explicitarea proporționalității măsurii cu privire directă la persoana subsemnatului, ‘(…) la datele concrete existente până în prezent, care confirmă implicarea sa în activitatea infracțională (…)’. (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 223 verso, parag. VI)

(vi) Încheiere penală nr. 2368/C/P/2025 din data de 02 decembrie 2025 (pronunțată în Dosarul nr. 4930/117/2025), prin care doamna GRECU Camelia – Dorina, în calitate de judecător de drepturi și libertăți, a autorizat măsuri de supraveghere tehnică (emițând și mandatele de supraveghere tehnică aferente), concluzionând că ‘(…) Probele nu s-ar putea obține în alt mod raportat la modul de operare, conturat clar la acest moment, în raport de clandestinitatea mecanismului infracțional și de precauția cu care se acționează (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 174 verso, parag. IX), că ‘(…) Măsura este proporțională raportat la mecanismul de fraudare dezvoltat, care pornește de la candidații la examen, la intermediari, la persoana care ține legătura cu toți intermediarii, respectiv, numitul RADU Bogdan – Alexandru și la membrul comisiei A.R.R. – directorul general al acestei instituții (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 175, parag. III), respectiv că, în referire directă la persoana subsemnatului, ‘(…) Măsura este proporțională cu gravitatea infracțiunilor și gravitatea în sine a conduitei funcționarului public care se implică în mod direct și activ în fraudarea unor examene – înmânarea personală a răspunsurilor la întrebări (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 175 verso, parag. II) și că ‘(…) Măsura supravegherii în spații private este justificată de gravitatea conduitei funcționarului public din cadrul A.R.R. și de amploarea activității infracționale cercetate (…)’. (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 175 verso, parag. IV)

(vii) Încheiere penală nr. 2527/C/P/2025 din data de 12 decembrie 2025 (pronunțată în Dosarul nr. 5084/117/2025), prin care doamna GRECU Camelia – Dorina, în calitate de judecător de drepturi și libertăți, a confirmat/ a încuviințat autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică (emițând și mandatele de supraveghere tehnică aferente), concluzionând că ‘(…) în cauză se conturează existența unui mecanism complex de fraudare a examenelor privind obținerea atestatelor, care are prin sine un caracter clandestin, raportat la gravitatea activității infracționale desfășurate și la calitatea persoanelor implicate, dar și la amploarea fenomenului (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 123 verso, parag. VII), că ‘(…) Faptele care fac obiectul prezentei cauze prezintă un grad de periculozitate sporită, având în vedere că în cauză s-a conturat un mecanism de natură a leza iremediabil valoarea socială constând în probitatea morală a funcționarului public, care trebuie să guverneze relațiile de serviciu ale acestuia, funcționarul chemat să se asigure de corectitudinea susținerii unui examen fiind același care acceptă primirea de sume de bani pentru a asigura fraudarea acestuia (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 124, parag. III) și că ‘(…) măsura este proporțională în raport de gravitatea conduitei funcționarului public care se implică în mod direct și activ în fraudarea examenului, respectiv prin înmânarea personală a răspunsurilor la întrebări, dar și prin prisma mecanismului de fraudare dezvoltat, care pornește de la candidați, la intermediari, la persoana care ține legătura cu toți intermediarii și ulterior la membrii comisiei A.R.R. (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 124, parag. IV), respectiv că măsura intruzivă’(…) a fost necesară în raport de gravitatea conduitei funcționarului public din cadrul A.R.R. și de amploarea activității infracționale cercetate (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 124, parag. VIII) și raportându-se, în argumentarea soluției dispuse, ‘(…) la clandestinitatea activității infracționale și la precauția cu care se desfășoară aceasta (…)’. (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 124, parag. final)

(viii) Încheiere penală nr. 2451/C/P/2025 din data de 09 decembrie 2025 (pronunțată în Dosarul nr. 5024/117/2025), prin care doamna GRECU Camelia – Dorina, în calitate de judecător de drepturi și libertăți, a autorizat măsuri de supraveghere tehnică (emițând și mandatele de supraveghere tehnică aferente), concluzionând că’(…) gravitatea activității infracționale desfășurate’ este ‘(…) ridicată raportat la calitatea persoanelor implicate și întinderea în timp a acestei activități, amploarea fenomenului conducând la certitudinea că modul de operare a fost perfecționat în timp (…)’. (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 77, parag. V)

(ix) Încheiere penală nr. 2543/C/P/2025 din data de 15 decembrie 2025 (pronunțată în Dosarul nr. 5123/117/2025), prin care doamna GRECU Camelia – Dorina, în calitate de judecător de drepturi și libertăți, a încuviințat prelungirea unor măsuri de supraveghere tehnică autorizate anterior (emițând și mandatele de supraveghere tehnică aferente), concluzionând că ‘(…) măsurile de supraveghere se impun raportat la dificultatea de penetrare a unui asemenea mediu infracțional, care acționează cu discreție (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 14 verso, parag. II), referindu-se la ‘(…) amploarea activității infracționale, mecanismul adoptat în concret generând sume de bani extrem de ridicate, având în vedere că, în fiecare lună, numitul ANTON Cristian este membru în comisia de examinare din mun. București, din jud. Arad și din jud. Mehedinți (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 14 verso, parag. III), concluzionând că ‘(…) Ingerința care rezultă din punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere este proporțională cu gravitatea faptelor cercetate și cu scopurile pentru care se încuviințează măsura (…) în cauză conturându-se existența unui mecanism complex de fraudare a examenelor privind obținerea atestatelor, care are prin sine un caracter clandestin, raportat la calitatea persoanelor implicate, dar și la amploarea fenomenului (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 14 verso, parag. IV), că ‘(…) importanța informațiilor obținute prin această metodă de cercetare este de netăgăduit, raportat la numărul mare de candidați și intermediari implicați în activitatea infracțională (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 14 verso, parag. VI), că ‘(…) Necesitatea prelungirii măsurilor dispuse cu privire la ANTON Cristian transpare în mod clar din faptul că s-a confirmat în mod concret că acesta este implicat în circuitul infracțional și că o mare parte din sumele de bani colectate ajung la apartamentul acestuia (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 14 verso, parag. VII), că prelungirea măsurilor este raportată și ‘(…) la activitatea cu caracter de continuitate desfășurată de către numitul ANTON Cristian, la care ajunge o mare parte din sumele de bani colectate (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 15, parag. VI), că ‘(…) se păstrează tiparul privind remiterea sumelor de bani de către RADU Bogdan – Alexandru la apartamentul lui ANTON Cristian (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 15, parag. IX) și că ‘(…) atingerea adusă vieții private a lui ANTON Cristian va fi proporțională cu modul de operare ales, acesta însuși expunându-și locul unde își desfășoară viața privată ca mediu în care colectează banii obținuți din săvârșirea de infracțiuni de corupție, comise din postura de director general al Autorității Rutiere Române (…)’. (a se vedea D.U.P., vol. V, fila 15 verso, parag. II)

(x) Încheiere penală nr. 577/C/P/2026 din data de 26 februarie 2026 (pronunțată în Dosarul nr. 926/117/2026), prin care doamna GRECU Camelia – Dorina, în calitate de judecător de drepturi și libertăți, a autorizat măsuri de supraveghere tehnică (emițând și mandatele de supraveghere tehnică aferente), (re)concluzionând că ‘(…) gravitatea activității infracționale desfășurate (…)’ este ‘(…) ridicată raportat la calitatea persoanelor implicate și întinderea în timp a acestei activități, amploarea fenomenului conducând la certitudinea că modul de operare a fost perfecționat în timp (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. VI, partea I, fila 105 verso, parag. VI), referindu-se la ‘(…) starea de alertă și precauție în care se regăsesc persoanele angrenate în circuitul infracțional, care și-au perfectat la acest moment modul de operare (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. VI, partea I, fila 105 verso, parag. VIII), apreciind că ‘(…) Faptele care fac obiectul prezentei cauze prezintă un grad de periculozitate sporită (…), față de valoarea obiectului infracțiunilor de corupție și raportat la numărul mare de candidați și intermediari implicați în activitatea infracțională existând proporționalitate cu atingerea adusă unor drepturi și libertăți fundamentale ale persoanelor supravegheate(…)’ (a se vedea D.U.P., vol. VI, partea I, fila 106, parag. II) și reținând că ‘(…) mecanismul de fraudare al examenelor s-a dezvoltat în timp, pornește de la candidații la examen, la intermediari, la persoana care ține legătura cu toți intermediarii și la membrii comisiei A.R.R., existând o ritmicitate a examenelor la care ANTON Cristian participă, în calitate de membru al comisiei de examinare, și o participare constantă a lui RADU Bogdan – Alexandru la toate examenele la care ANTON Cristian este membru în comisia de examinare (…)’. (a se vedea D.U.P., vol. VI, partea I, fila 106, parag. III)

(xi) Încheiere penală nr. 613/C/P/2026 din data de 03 martie 2026 (pronunțată în Dosarul nr. 1011/117/2026), prin care doamna GRECU Camelia – Dorina, în calitate de judecător de drepturi și libertăți, a prelungit și a autorizat măsuri de supraveghere tehnică (emițând și mandatele de supraveghere tehnică aferente), (re)apreciind că ‘(…) Faptele care fac obiectul prezentei cauze prezintă un grad de periculozitate sporit, având în vedere că în cauză s-a conturat un mecanism de natură a leza iremediabil valoarea socială constând în probitatea morală a funcționarului public, care trebuie să guverneze relațiile de serviciu ale acestuia, funcționarul chemat să se asigure de corectitudinea susținerii unui examen fiind același care acceptă primirea de sume de bani pentru a asigura fraudarea acestuia, chiar din postura de director general al unei instituții centrale din cadrul Ministerului Transporturilor (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. VI, partea I, fila 18 verso, parag. IX), respectiv că ‘(…) măsura este proporțională în raport de gravitatea conduitei funcționarului public care se implică în mod direct și activ în fraudarea examenului, respectiv prin înmânarea personală a răspunsurilor la întrebări, dar și prin prisma mecanismului de fraudare dezvoltat, care pornește de la candidații la examen, la intermediari, la persoana care ține legătura cu toți intermediarii și ulterior la membrul comisiei A.R.R. – directorul general al acestei instituții (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. VI, partea I, fila 18 verso, parag. X) și raportându-se, în argumentarea soluției dispuse, ‘(…) la clandestinitatea activității infracționale și la precauția cu care se desfășoară aceasta (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. VI, partea I, fila 19, parag. VII)

(xii) Încheiere penală nr. 234/C/P/2026 din data de 27 ianuarie 2026 (pronunțată în Dosarul nr. 257/117/2026), prin care doamna GRECU Camelia – Dorina, în calitate de judecător de drepturi și libertăți, a autorizat măsuri de supraveghere tehnică (emițând și mandatele de supraveghere tehnică aferente), concluzionând că’(…) gravitatea activității infracționale desfășurate’ este ‘(…) ridicată raportat la calitatea persoanelor implicate și întinderea în timp a acestei activități, amploarea fenomenului conducând la certitudinea că modul de operare a fost perfecționat în timp (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. VI, partea II, fila 350 verso, parag. final, respectiv fila 351, parag. I), raportându-se, în argumentarea soluției dispuse, la ‘(…) persistența infracțională a numitului ANTON Cristian (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. VI, partea II, fila 351, parag. V), respectiv la ‘(…) modul de operare, conturat clar la acest moment, pionii principali ai mecanismului infracțional fiind ANTON Cristian și RADU Bogdan – Alexandru (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. VI, partea II, fila 351, parag. VIII) și evidențiind că ‘(…) măsura apare necesară în raport de gravitatea conduitei funcționarului public din cadrul A.R.R. și de amploarea activității infracționale (…)’. (a se vedea D.U.P., vol. VI, partea II, fila 351 verso, parag. VIII)

(xiii) Încheiere penală nr. 397/C/P/2026 din data de 10 februarie 2026 (pronunțată în Dosarul nr. 552/117/2026), prin care doamna GRECU Camelia – Dorina, în calitate de judecător de drepturi și libertăți, a confirmat măsuri de supraveghere tehnică autorizate provizoriu de procurorul de caz, concluzionând că’(…) Faptele care fac obiectul prezentei cauze prezintă un grad de periculozitate sporită, având în vedere că în cauză s-a conturat un mecanism de natură a leza iremediabil valoarea socială constând în probitatea morală a funcționarului public, care trebuie să guverneze relațiile de serviciu ale acestuia, funcționarul chemat să se asigure de corectitudinea susținerii unui examen fiind același care acceptă primirea de sume de bani pentru a asigura fraudarea acestuia, angrenând în acest circuit ilicit un număr extrem de ridicat de persoane (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. VI, partea II, fila 278, parag. IX), respectiv că ‘(…) măsura este proporțională în raport de mecanismului de fraudare dezvoltat, care pornește de la candidații la examen, la intermediari, la persoana care ține legătura cu toți intermediarii și ulterior la membrii comisiei A.R.R. (…)’. (a se vedea D.U.P., vol. VI, partea II, fila 278, parag. X)

(xiv) Încheiere penală nr. 2358/C/P/2025 din data de 28 noiembrie 2025 (pronunțată în Dosarul nr. 4888/117/2025), prin care doamna GRECU Camelia – Dorina, în calitate de judecător de drepturi și libertăți, a autorizat măsuri de supraveghere tehnică (emițând și mandatele de supraveghere tehnică aferente), concluzionând că’(…) Astfel cum rezultă din starea de fapt, există un mecanism complex de fraudare a examenelor privind obținerea atestatelor, iar gravitatea activității infracționale desfășurate și calitatea persoanelor implicate, dar și amploarea fenomenului, justifică autorizarea la baza de date A.R.R. (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. VII, fila 186, parag. IV), respectiv că măsura de supraveghere este justificată de ‘(…) gravitatea faptelor și consecința deosebit de periculoasă a promovării frauduloase a examenului – obținerea atestatelor de către persoane care nu au o bază teoretică suficientă sau corespunzătoare desfășurării activităților pentru care sunt autorizați, respectiv transport profesional de persoane/ mărfuri, inclusiv periculoase sau agabaritice. (…)’. (a se vedea D.U.P., vol. VII, fila 186, parag. VIII)

(xv) Încheiere penală nr. 747/C/P/2026 din data de 16 martie 2026 (pronunțată în Dosarul nr. 1265/117/2026), prin care doamna GRECU Camelia – Dorina, în calitate de judecător de drepturi și libertăți, a încuviințat prelungirea și luarea unor măsuri de supraveghere tehnică (emițând și mandatele de supraveghere tehnică aferente), apreciind și concluzionând că’(…) activitatea infracțională care face obiectul cercetărilor’ este ‘(…) extrem de gravă, în cauză conturându-se existența unui mecanism complex de fraudare a examenelor privind obținerea diferitelor atestate, activitatea având în sine un caracter clandestin. (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. VII, fila 83 verso, parag. V), respectiv că ‘(…) în cauză s-a conturat un mecanism de natură a leza valoarea socială constând în probitatea morală a funcționarului public, care trebuie să guverneze relațiile de serviciu ale acestuia, dar și în siguranța circulației pe drumurile publice, dat fiind numărul mare de candidați care promovează examenele pentru obținerea atestatelor fără a avea o bază teoretică în acest sens (…)’. (a se vedea D.U.P., vol. VII, fila 83 verso, parag. IX) și raportându-se, în argumentarea soluției dispuse, ‘(…) la clandestinitatea activității infracționale și la precauția cu care se desfășoară aceasta (…)’. (a se vedea D.U.P., vol. VII, fila 84, parag. VI)

(xvi) Încheiere penală nr. 859/C/P/2026 din data de 26 martie 2026 (pronunțată în Dosarul nr. 1503/117/2026), prin care doamna GRECU Camelia – Dorina, în calitate de judecător de drepturi și libertăți, a încuviințat prelungirea și luarea unor măsuri de supraveghere tehnică (emițând și mandatele de supraveghere tehnică aferente), apreciind și concluzionând că’(…) activitatea infracțională care face obiectul cercetărilor’ este ‘(…) extrem de gravă, în cauză conturându-se existența unui mecanism complex de fraudare a examenelor privind obținerea diferitelor atestate, activitatea având în sine un caracter clandestin. (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. VII, fila 21, parag. IV), făcând referire directă și clară la ‘(…) amploarea fenomenului, modul de operare fiind unul de durată și perfecționat în timp (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. VII, fila 21, parag. V, teza finală) și stabilind, la nivel de certitudine, că ‘(…) în cauză s-a conturat un mecanism de natură a leza valoarea socială constând în probitatea morală a funcționarului public, care trebuie să guverneze relațiile de serviciu ale acestuia, dar și în siguranța circulației pe drumurile publice, dat fiind numărul mare de candidați care promovează examenele pentru obținerea atestatelor fără a avea o bază teoretică în acest sens (…)’. (a se vedea D.U.P., vol. VII, fila 21, parag. VIII) și raportându-se, în argumentarea soluției dispuse, din nou, ‘(…) la clandestinitatea activității infracționale și la precauția cu care se desfășoară aceasta (…)’. (a se vedea D.U.P., vol. VII, fila 21, parag. penultim)

(xvii) Încheiere penală nr. 2355/C/P/2025 din data de 27 noiembrie 2025 (pronunțată în Dosarul nr. 4880/117/2025), prin care doamna GRECU Camelia – Dorina, în calitate de judecător de drepturi și libertăți, a încuviințat cererile D.N.A. – Serviciul Teritorial Cluj de obținere a datelor privind tranzacțiile financiare ale subsemnatului și ale membrilor familiei (emițând și mandatele prin care a fost autorizată obținerea datelor privind aceste tranzacții financiare), apreciind și concluzionând, la nivel de certitudine, că’(…) în cauză există un mecanism complex de fraudare a examenelor de obținere a atestatelor (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. X, fila 39 verso, parag. IV teza inițială), arătând, în referire expresă la persoana subsemnatului, că din procesul-verbal de redare a comunicărilor ambientale rezultă ‘(…) date clare că această persoană deține sume importante de bani (din infracțiuni de corupție) (…)’ (a se vedea D.U.P., vol. X, fila 39 verso, parag. IV teza finală), argumentând necesitatea autorizării obținerii datelor privind tranzacțiile financiare în raport’(…) de modalitatea de comitere a infracțiunilor de corupție, de caracterul inerent clandestin al acestora, de măsurile de precauție pe care și le iau persoanelor angrenate în circuitul financiar (…)’. (a se vedea D.U.P., vol. X, fila 39 verso, parag. final), reținând cu claritate că gravitatea infracțiunilor rezidă în ‘(…) mecanismul de fraudare dezvoltat, care pornește de la candidații la examen, la intermediari, la persoana care ține legătura cu toți intermediarii și, ulterior, la membrul comisiei A.R.R. – directorul general al acestei instituții (…)’. (a se vedea D.U.P., vol. X, fila 40, parag. IV) și că’(…) fapta este gravă și față de consecința imediată a promovării frauduloase a examenului – obținerea atestatelor de către persoane care nu au o bază teoretică suficientă sau corespunzătoare desfășurării activităților pentru care sunt autorizați, respectiv transport profesional de persoane/ mărfuri, inclusiv periculoase sau agabaritice. (…)’. (a se vedea D.U.P., vol. X, fila 40, parag. V)

1.9. Or, asemenea formulări NU exprimă o simplă verificare sumară a condițiilor legale necesare autorizării unor măsuri procesuale, ci relevă faptul că judecătorul depășise deja rolul de filtru preliminar, având, în termeni de certitudine, o CONVINGERE JUDICIARĂ DEJA CRISTALIZATĂ asupra existenței mecanismului infracțional, asupra modului și circumstanțelor de săvârșire a faptelor imputate, asupra implicării directe a subsemnatului și asupra realității tezei acuzatorii formulate împotriva mea. Tocmai aceasta este împrejurarea care diferențiază prezenta situație de ipoteza obișnuită în care un judecător de drepturi și libertăți autorizează anterior măsuri intruzive fără a deveni, prin aceasta, incompatibil. În speță, problema nu rezidă în simpla implicare anterioară a aceluiași judecător, ci în întinderea și conținutul evaluărilor deja exteriorizate de către acesta.

1.10. Prin urmare, la momentul soluționării propunerii de arestare preventivă, doamna judecător GRECU Camelia – Dorina NU mai apărea, în mod obiectiv, ca fiind în poziția de a reevalua cu deplină neutralitate aceleași date, aceleași informații și aceleași probe, ci ca titularul unei opinii deja formate și exprimate anterior în termeni de certitudine – condiții în care, din perspectiva standardului aparenței de imparțialitate, devine evident că judecătorul de drepturi și libertăți NU mai oferea garanțiile necesare unei examinări independente și efective a cererii de arestare preventivă.

1.11. În raport de împrejurările expuse anterior, rezultă existența unei suspiciuni legitime și rezonabile că doamna judecător de drepturi și libertăți GRECU Camelia – Dorina se afla într-o situație care impunea formularea unei cereri de abținere, în sensul dispozițiilor procesual penale incidente privind garantarea imparțialității instanței. Din perspectiva unui observator obiectiv, informat și rezonabil, succesiunea actelor procesuale anterior pronunțate, precum și conținutul considerentelor acestora (în care sunt utilizate formulări de certitudine cu privire la existența mecanismului infracțional, la modul de operare și la implicarea subsemnatului) erau și sunt de natură să creeze o aparență serioasă de lipsă de imparțialitate, incompatibilă cu exigențele unui proces echitabil. În aceste condiții, neformularea unei cereri de abținere în momentul soluționării propunerii de arestare preventivă este de natură să atragă incidența abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. h) din Legea nr. 303/2022, iar pentru că situația descrisă se circumscrie în mod evident și unui caz legal de incompatibilitate, și pe cea prevăzută de art. 271 lit. a) din aceeași lege.

1.12. Apărarea evidențiază că, potrivit art. 21 alin. (3) teza întâi din Constituţie, ‘părţile au dreptul la un proces echitabil (…)“, iar, potrivit art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ‘orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public şi în termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi IMPARŢIALĂ, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa“. Astfel, un element esenţial al dreptului la un proces echitabil îl constituie independenţa şi IMPARŢIALITATEA INSTANŢEI, aceasta din urmă definindu-se, de regulă, prin LIPSA ORICĂREI PREJUDECĂŢI sau ATITUDINI PĂRTINITOARE (a se vedea Hotărârea din 21 decembrie 2000, pronunţată în Cauza WETTSTEIN împotriva Elveţiei, paragrafele 42-43).

1.13. Într-o societate democratică, încrederea pe care instanțele de judecată trebuie să o inspire justițiabililor constituie o componentă esențială a dreptului la un proces echitabil. Această exigență este cu atât mai accentuată în materia măsurilor preventive privative de libertate, unde judecătorul este chemat să decidă asupra celui mai important atribut al persoanei – libertatea individuală. Or, în contextul particular al prezentei cauze, succesiunea actelor procesuale anterior pronunțate de doamna judecător de drepturi și libertăți GRECU Camelia–Dorina, precum și conținutul considerentelor prin care aceasta a validat în mod repetat, în termeni de certitudine, aceeași teză factuală a acuzării, sunt de natură să afecteze în mod serios încrederea legitimă că propunerea de arestare preventivă a fost examinată de un judecător aflat într-o poziție de deplină neutralitate și echidistanță. Prin urmare, elementele expuse anterior conturează existența unei suspiciuni obiective și rezonabile privind afectarea aparenței de imparțialitate a doamnei judecător de drepturi și libertăți GRECU Camelia – Dorina. Această temere nu are un caracter subiectiv, ci se întemeiază pe împrejurări concrete și verificabile, care demonstrează că analiza condițiilor de legalitate și temeinicie a măsurii arestării preventive nu a fost realizată de către un judecător aflat într-o poziție de deplină neutralitate.

1.14. În al doilea rând, din perpectiva dispozițiilor art. 271 lit. r) din Legea nr. 303/2022, constând în LIPSA TOTALĂ a motivării soluției de arestare preventivă a subsemnatului, vă rog să observați că, potrivit dispozițiilor art. 203 alin. (5) C.Proc.Pen., ‘În cursul urmării penale, (…) cererile, propunerile (…) privitoare la măsurile preventive se soluționează în camera de consiliu, PRIN ÎNCHEIERE MOTIVATĂ (…)’, iar potrivit dispozițiilor art. 226 alin. (1) C.Proc.Pen., ‘Judecătorul de drepturi și libertăți, dacă apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege, admite propunerea procurorului și dispune arestarea preventivă a inculpatului, PRIN ÎNCHEIERE MOTIVATĂ’., după cum, potrivit dispozițiilor art. 280 alin. (1) C.Proc.Pen., ‘încălcarea dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage NULITATEA ACTULUI în condițiile prevăzute expres de prezentul cod’.

1.15. Or, din înscrisurile anexate rezultă că, în cauză, judecătorul de drepturi și libertăți NU a realizat o analiză judiciară proprie, efectivă și autonomă, ci a preluat în mod formal și, în proporție covârșitoare, conținutul Referatului D.N.A. – S.T. Cluj nr. 4697/159/P/2024 din 01 aprilie 2026. În concret, motivarea încheierii NU exprimă un raționament judiciar distinct, rezultat din evaluarea personală a probelor, a susținerilor procurorului, a apărărilor formulate și a condițiilor prevăzute de lege pentru luarea măsurii arestării preventive, ci este construită direct pe strutura, pe conținutul și pe formulările referatului procurorului (preluate extensiv, inclusiv la nivel de exprimare de organizare a argumentației) și reproduce, aproape integral, expunerea acuzării, cu minime intervenții de tehnoredactare și fără o veritabilă individualizare a analizei judiciare (intervențiile instanței fiind minime și pur formale, FĂRĂ a modifica substanța expunerii – ceea ce demonstrează inexistența unui raționament judiciar propriu).

1.16. Din analiza obiectivă a Încheierii penale nr. 953/C/2026 nu rezultă că doamna judecător GRECU Camelia – Dorina ar fi efectuat o examinare proprie a actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor formulate de inculpați, a poziției procesuale a fiecăruia și a necesității concrete de a dispune arestarea preventivă, în raport cu posibilitatea aplicării unei măsuri preventive mai puțin intruzive. Totodată, NU rezultă o analiză reală și efectivă a îndeplinirii condițiilor de legalitate și temeinicie prevăzute de lege, în raport de apărările formulate și de particularitățile individuale ale cauzei.

1.17. Această absență a raționamentului judiciar propriu NU reprezintă o simplă omisiune de motivare, ci rezultă direct din modalitatea de redactare a încheierii, caracterizată prin preluarea extensivă și necritică a conținutului referatului procurorului, FĂRĂ intervenții reale ale instanței în sensul unei evaluări autonome a probelor și apărărilor formulate.

1.18. Deși în cuprinsul încheierii sunt utilizate sintagme/ expresii/ formule precum ‘judecătorul consideră că’ (pag. 120, parag. V), ‘judecătorul de drepturi și libertăți reține’ (pag. 120, parag. VII), ‘observând că’ (pag. 120, parag. VI), ‘judecătorul nu poate decât să concluzioneze’ (pag. 120, parag. XII) sau ‘judecătorul observă’ (pag. 123, parag. III), încercând a crea aparența unor reale și personale analize și dezlegări oferite cauzei deduse judecății, vă rog să observați că aceste sintagme nu sunt urmate, în realitate, de o motivare proprie, ci doar de reluarea aproape ad litteram a conținutului referatului procurorului. Astfel, în majoritatea covârșitoare a considerentelor, încheierea reproduce aceeași ordine a expunerii, aceeași selecție a probelor, aceleași formulări descriptive și aceleași concluzii factuale ale acuzării, completate doar cu unele expresii introductive ori cu considerații generale, teoretice, care nu sunt transpuse concret asupra datelor particulare ale cauzei și asupra situației individuale a fiecărui inculpat.

1.19. O asemenea modalitate de redactare nu satisface exigența legală a motivării. Preluarea integrală a referatului procurorului, a analizei acestuia asupra probelor administrate în cursul urmăririi penale și a situației de fapt imputate inculpaților transformă hotărârea judecătorească într-o validare formală a perspectivei acuzării, iar nu într-un act jurisdicțional rezultat dintr-o analiză independentă și efectivă. În acest mod, încheierea NU mai reflectă propriul raționament al judecătorului, ci exclusiv teza acuzatorie, preluată și asumată fără distanța critică și fără evaluarea autonomă pe care legea o impune.

1.20. În acest sens, apărarea face trimitere, exemplificativă, la utilizarea în cuprinsul pretinsei motivări a unor sintagme/expresii/descrieri cu conținut fie SIMILAR (sensul fiind însă identic, diferența fiind dată strict de utilizarea unor cuvinte/expresii diferite), fie IDENTIC/aproape IDENTIC, COPIATE fiind din Referatul D.N.A. prin metoda copy-paste, modalitatea de tehnoredactare (caracterizată inclusiv prin preluarea acelorași prescurtări ale cuvintelor (exemplu. ‘Mun. București), a acelorași explicații inserate între paranteze, cu adăugarea/ eliminarea unor simple cuvinte sau cu reformularea unor expresii/ sintagme – bolduite în tabelul de mai jos, pentru a evidenția minima și irelevanta intervenție a judecătorului) conturând cu claritate ipoteza în care încheierea Tribunalului Cluj NU reprezintă rezultatul unei motivări judiciare autonome, fiind tehnoredactată DIRECT pe draftul Referatului D.N.A. – S.T. Cluj.

1.21. Astfel, judecătorul de drepturi și libertăți arată că ‘îşi conturează suspiciunea rezonabilă de săvârşire a faptelor sus amintite prin raportare la probaţiunea administrată în urmărire penală’ (a se vedea pag. 77, parag. II), reproducând ulterior, în mod sistematic, DOAR perspectiva, interpretarea și concluziile procurorului de caz și menționează că ‘va reține astfel ca fiind relevante la acest moment pentru formarea suspiciunii rezonabile aspectele redate din convorbirile care se referă la acte materiale pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale’ (a se vedea pag. 77, parag. III), reproducând ulterior ACELEAȘI pasaje evidențiate de procurorul de caz în cuprinsul referatului cu propunere de arestare preventivă și însușindu-și în integralitate concluziile D.N.A. (inclusiv prin preluarea acelorași greșeli de tehnoredactare – exemplu ‘atesatate’ în loc de ‘atestate’).

Crt.

Încheiere penală nr. 953/C/2026 din data de 01 aprilie 2026 (redactată la data de 08 aprilie 2026)

Referat D.N.A. – S.T. Cluj nr. 4697/159/P/2024 din data de 01 aprilie 2026

‘(…) între ANTON Cristian și RADU Bogdan – Alexandru ar fi avut loc o întâlnire în autoturismul acestuia dintâi, în care s-a discutat despre un posibil nou mod de operare, de unde ar reieşi că se remit sume de bani către beneficiarul final pentru fraudarea examenelor, precum şi o amploare a mecanismului infracțional în interiorul Autorității Rutiere Române (ar exista mai multe comisii care ar permite fraudarea examenelor – unele posibil controlate de ANTON Cristian pe baza unor relații de prietenie, altele pe baza poziției ierarhice superioare a acestuia în cadrul instituției, și altele, la un nivel mai redus, pe cont propriu (discuție redată în dosar penal nr. 92/8/P/2025). (…)’ – pag. 77, parag. I, paragraf urmat de redarea unor ample convorbiri (pag. 77 – 84)

‘(…) între ANTON Cristian și RADU Bogdan – Alexandru a avut loc o întâlnire în autoturismul acestuia dintâi, în care cei doi stabilesc un nou mod de operare, decelându-se faptul că se remit sume de bani la beneficiarul final pentru fraudarea examenelor, dar totodată conturându-se o amploare și mai mare a mecanismului infracțional, de această dată din interiorul Autorității Rutiere Române, pârând că există mai multe comisii care ar permite fraudarea examenelor – unele posibil controlate de ANTON Cristian pe baza unor relații de prietenie, altele controlate pe baza poziției ierarhice superioare a lui ANTON Cristian în cadrul instituției, și altele care, la un nivel mai redus, ar părea că acționează pe cont propriu (discuția fiind redată în cadrul dosarului penal nr. 92/8/P/2025). (…)’ – pag. 50, parag. final și pag. 51, parag. I, paragrafe urmate de redarea unor ample convorbiri (pag. 51 – 58)

‘(…) La data de 19.02.2026 într-o nouă întâlnire dintre ANTON Cristian și RADU Bogdan – Alexandru, în fața Ministerului Transporturilor, RADU Bogdan – Alexandru s-a urcat în autoturismul numitului ANTON Cristian, unde s-a purtat următoarea discuție (…)’ – pag. 84, parag. II, paragraf urmat de redarea unor ample convorbiri (pag. 84 – 85), respectiv de concluzionarea că ‘(…) Din aceste interceptări ar reieşi că inculpatul RADU Bogdan – Alexandru este cel care pare să îi ducă sumele de bani obținute ca urmare a fraudării examenelor, în mun. Timișoara, inculpatului Anton Cristian spunându-i clar ‘hai să ne mai și închidem’. – pag. 85, parag. II

‘(…) La data de 19.02.2026 a fost surprinsă o nouă întâlnire între ANTON Cristian și RADU Bogdan – Alexandru, în fața Ministerului Transporturilor, RADU Bogdan – Alexandru urcându-se și de această dată în autoturismul numitului ANTON Cristian, unde au purtat următoarea discuție (…)’ – pag. 58, parag. II, paragraf urmat de redarea unor ample convorbiri (pag. 58 – 60), respectiv de concluzionarea că ‘(…) transpare în mod clar că RADU Bogdan – Alexandru îi aduce sumele de bani obținute ca urmare a fraudării examenelor, în mun. Timișoara, inculpatului Anton Cristian spunându-i clar ‘hai să ne mai și închidem’. – pag. 60, parag. III

‘(…) Discuția purtată între ANTON Cristian și RADU Bogdan – Alexandru a avut ecou și în autoturismul acestuia din urmă, fiind surprinsă o convorbire între acesta și alte două persoane, cărora RADU Bogdan – Alexandru le reproșa diverse aspecte (…)’ – pag. 85, parag. III, paragraf urmat de redarea unor ample convorbiri (pag. 85 – 87)

‘(…) Discuția purtată între ANTON Cristian și RADU Bogdan – Alexandru a avut ecou și în autoturismul acestuia din urmă, fiind surprinsă o convorbire între acesta și alte două persoane, cărora RADU Bogdan – Alexandru le reproșa aspecte legate de acea discuție (…)’ – pag. 60, parag. IV, paragraf urmat de redarea unor ample convorbiri (pag. 60 – 62)

‘(…) În conformitate cu cele stabilite cu inculpatul ANTON Cristian, inculpatul RADU Bogdan – Alexandru ar fi trimis candidați pentru examenul din data de 21.02.2026 din jud. Constanța, în acest sens fiind discuția din aceeași dată, cu o persoană care îi transmite componența comisiei din jud. Constanța (…)’– pag. 87, parag. II, paragraf urmat de redarea unor ample convorbiri (pag. 87)

‘(…) în conformitate cu cele stabilite cu inculpatul ANTON Cristian, inculpatul RADU Bogdan – Alexandru a trimis candidați pentru examenul din data de 21.02.2026 din jud. Constanța (…). În acest sens este și discuția din aceeași dată, cu o persoană care îi transmite componența comisiei din jud. Constanța (…)’– pag. 62, parag. II, paragraf urmat de redarea unor ample convorbiri (pag. 62 – 63)

‘(…) Anumite discuţii conturează implicarea inculpatului RADU Bogdan – Alexandru în mecanismul infracțional, dar și legătura cu alte persoane cercetate în cauză – 19 februarie 2026, cu PARASCHIV Petrică – Marinel, BOCA Angelica, dar și cu persoane interesate de promovarea frauduloasă a examenului (…)’.- pag. 88, parag. I, paragraf urmat de redarea unor ample convorbiri (pag. 88 – 91), respectiv de următoarea concluzionare: ‘(…) Convorbirile sunt relevante raportat la numărul mare de intermediari cu care ar colabora inculpatul RADU Bogdan – Alexandru, pe care pare că îi coordonează, și cărora le fixează sumele de bani necesare a fi remise pentru diferite tipuri de atesatate – 1.300 de euro CPI, 800 de euro colete / cisterne. (…)’. – pag. 91, parag. II

‘(…) pentru a rezulta cu și mai multă claritate implicarea inculpatului RADU Bogdan – Alexandru în mecanismul infracțional, dar și legătura sa cu persoanele documentate în cadrul prezentei cauze, se au în vedere discuțiile purtate de acesta, în aceeași zi de 19 februarie 2026, cu PARASCHIV Petrică – Marinel, BOCA Angelica, dar și cu persoane interesate de promovarea frauduloasă a examenului (…)’- pag. 63, parag. II, paragraf urmat de redarea unor ample convorbiri (pag. 63 – 67), respectiv de următoarea concluzionare: ‘(…) Convorbirile sunt relevante deoarece fixează, pe de-o parte, numărul mare de intermediari cu care colaborează RADU Bogdan – Alexandru, intermediari pe care pare că îi coordonează, și pe de altă parte, fixează sumele de bani necesare a fi remise pentru diferite tipuri de atesatate – 1.300 de euro CPI, 800 de euro colete / cisterne. (…)’. – pag. 68, parag. I

‘(…) La data de 20.02.2026, RADU Bogdan – Alexandru are o discuție cu PARASCHIV Petrică – Marinel, din care rezultă în mod cert că acesta a trimis candidați la examenul din jud. Mehedinți (…)’- pag. 91, parag. III, paragraf urmat de redarea unor ample convorbiri (pag. 91)

‘(…) La data de 20.02.2026, RADU Bogdan – Alexandru are o discuție cu PARASCHIV Petrică – Marinel, din care rezultă în mod cert că acesta a trimis candidați la examenul din jud. Mehedinți (…)’- pag. 68, parag. II, paragraf urmat de redarea unor ample convorbiri (pag. 68)

‘(…) Inculpatul RADU Bogdan – Alexandru a fost localizat la aceeași dată pe raza jud. Mehedinți, iar la data de 22.02.2026 pe raza mun. Timișoara, conform înțelegerii prealabile pe care a avut-o cu inculpatul ANTON Cristian.

La data de 23.02.2026, autoturismul utilizat de RADU Bogdan – Alexandru, cu care s-a și deplasat în mun. Timișoara la data de 22.02.2026 (tot conform înțelegerii cu ANTON Cristian) a fost localizat în intervalul 09:28-10:12 la sediul societăților administrate de DRĂGHIA DONATI Robert – Ionuț în mun. Timișoara, respectiv, CONS AUTO SRL, aspect ce confirmă legătura dintre aceștia.

Totodată, la data de 21.02.2026, când se desfășura sesiune de examinare și în jud. Constanța, numitul FRIGURĂ Dumitru – Alexandru a fost localizat, prin postul telefonic utilizat de acesta, pe raza mun. Constanța, confirmându-se astfel planul întocmit de inculpaţii ANTON Cristian și RADU Bogdan – Alexandru privind trimiterea unor candidați și în acea locație.

Din punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică autorizate în spațiul privat – autoturismul utilizat de către inculpatul RADU Bogdan – Alexandru, marca BWM cu nr. de înmatriculare IF-15-UXP, cu care acesta s-a deplasat alături de RACHIERU Nicolae – Marius la examenul din jud. Mehedinți au fost obţinute înregistrări importante din care rezultă numărul ridicat de candidați care ar fi remis sume de bani prin RADU Bogdan – Alexandru pentru fraudarea examenului, organizarea de la fața locului și amploarea fenomenului (…)’ – pag. 92, parag. I, II și III, paragrafe urmat de redarea unor ample convorbiri (pag. 92 – 95)

‘(…) Inculpatul RADU Bogdan – Alexandru a fost localizat la aceeași dată pe raza jud. Mehedinți, iar la data de 22.02.2026 pe raza mun. Timișoara, conform înțelegerii prealabile pe care a avut-o cu inculpatul ANTON Cristian.

Nu în ultimul rând, conform planului, la data de 21.02.2026, când se desfășura sesiune de examinare și în jud. Constanța, numitul FRIGURĂ Dumitru – Alexandru a fost localizat, prin postul telefonic utilizat de acesta, pe raza mun. Constanța, confirmându-se astfel punerea în scenă a planului întocmit de inculpaţii ANTON Cristian și RADU Bogdan – Alexandru privind trimiterea unor candidați și în acea locație.

În paralel, au fost obținute date de interes din punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică autorizate în spațiul privat constând în autoturismul utilizat de către inculpatul RADU Bogdan – Alexandru, marca BWM cu nr. de înmatriculare IF-15-UXP, cu care acesta s-a deplasat alături de RACHIERU Nicolae – Marius la examenul din jud. Mehedinți. Discuțiile purtate cu acea ocazie sunt extrem de numeroase, suprinzând în detaliu dinamica mecanismului infracțional, numărul extrem de mare de candidați care au remis sume de bani prin RADU Bogdan – Alexandru pentru fraudarea examenului, organizarea de la fața locului și amploarea fenomenului (…)’ – pag. 71, parag. III – VII, paragrafe urmat de redarea unor ample convorbiri (pag. 71 – 75)

‘(…) Dincolo de discuțiile purtate cu intermediarii și cu candidații la examen, RADU Bogdan – Alexandru a discutat și cu numitul FRIGURĂ Dumitru – Alexandru care se afla la examenul din jud. Constanța la acel moment, cu privire la problemele pe care le-a întâmpinat acolo (…)’ – pag. 95, parag. II, paragraf urmat de redarea unor ample convorbiri (pag. 95 – 99)

‘(…) Dincolo de discuțiile purtate cu intermediarii și cu candidații la examen, RADU Bogdan – Alexandru a discutat și cu numitul FRIGURĂ Dumitru – Alexandru care se afla la examenul din jud. Constanța la acel moment, cu privire la problemele pe care le-a întâmpinat acolo (…)’ – pag. 75, parag. final, paragraf urmat de redarea unor ample convorbiri (pag. 76 – 80)

‘(…) Inculpatul RADU Bogdan – Alexandru a discutat și cu privire la incidentul din data de 20.12.2026 când a găsit tehnica de înregistrare asupra martorului colaborator, arătând că era pregătit pentru oprirea în trafic de către organele de poliție, sens în care și-ar fi făcut ‘curățenie’ în autoutilitară, asupra lui nefiind găsite sume însemnate de bani, ci doar câteva mii de euro. (…)’ – pag. 99, parag. II, paragraf urmat de redarea unor ample convorbiri (pag. 99)

‘(…) De asemenea, acesta a discutat și cu privire la incidentul din data de 20.12.2026 când a găsit tehnica de înregistrare asupra martorului colaborator, arătând că la acel moment era pregătit pentru oprirea în trafic de către organele de poliție, sens în care și-ar fi făcut ‘curățenie’ în autoutilitară, astfel că asupra lui nu au fost găsite sume însemnate de bani, ci doar câteva mii de euro. (…)’ – pag. 80, parag. II, paragraf urmat de redarea unor ample convorbiri (pag. 80 – 81)

10.

‘(…) La fața locului cu ocazia examenului, ar mai fi fost inculpatul PARASCHIV Petrică – Marinel, şi, probabil, numitul POPESCU Constantin – Bogdan, căruia RADU Bogdan – Alexandru i s-a adresat în repetate rânduri cu apelativul ‘Bogdănele’ (…)’ – pag. 100, parag. I, paragraf urmat de redarea unor ample convorbiri (pag. 100)

‘(…) Cu privire la persoanele care s-au mai aflat la fața locului cu ocazia examenului, s-a decelat prezența inculpatului PARASCHIV Petrică – Marinel, dar şi cel mai probabil a inculpatului POPESCU Constantin – Bogdan, căruia RADU Bogdan – Alexandru i s-a adresat în repetate rânduri cu apelativul ‘Bogdănele’ (…)’ – pag. 82, parag. I, paragraf urmat de redarea unor ample convorbiri (pag. 82)

11.

‘(…) Relevantă este discuția purtată cu inculpatul DRĂGHIA DONATI Robert – Ionuț, din care reiese legătura dintre aceştia şi diversele nemulțumiri pe care le au față de inculpatul ANTON Cristian, stabilind o întâlnire care urma să aibă loc în 22.02.2026 la Timișoara, cu acesta, conform înțelegerii dintre cu inculpatul RADU Bogdan – Alexandru (…)’– pag. 100, parag. II, paragraf urmat de redarea unor ample convorbiri (pag. 100 – 101)

‘(…) Relevantă este și discuția purtată cu inculpatul DRĂGHIA DONATI Robert – Ionuț, care întărește încă odată relația de colaborare între ei, dar şi diversele nemulțumiri pe care le au față de inculpatul ANTON Cristian (…), fixându-se totodată și o întâlnire care urma să aibă loc în cursul zilei de 22.02.2026 la Timișoara, cu ANTON Cristian, conform înțelegerii dintre acesta și RADU Bogdan – Alexandru (…)’– pag. 82, parag. II, paragraf urmat de redarea unor ample convorbiri (pag. 82 – 83)

12.

‘(…) Suplimentar, imaginile camerelor de supraveghere ridicate de la Complexul West Residence din mun. Timișoara unde s-a cazat RADU Bogdan – Alexandru, la data de 22.02.2026, ora 16:22, l-au surprins pe acesta urcând în autoturismul Renault Arkana cu nr. de înmatriculare TM-96-DNT condus de DRĂGHIA DONATI Robert – Ionuț, având asupra sa un rucsac și o cutie.

Datele de localizare a postului telefonic utilizat de inculpatul ANTON Cristian în acea dată în intervalul orar 17-18.30, l-au plasat pe celule apropiate de postul telefonic utilizat de inculpatul RADU Bogdan – Alexandru.

Totodată, din discuțiile din interiorul autoturismului, la data de 22.02.2026, rezultă planificarea unei întâlniri cu inculpatul ANTON Cristian (…)’- pag. 101, parag. II, paragraf urmat de redarea unor ample convorbiri (pag. 101 – 102)

(…) datele de localizare a postului telefonic utilizat de inculpatul ANTON Cristian în acea dată și în intervalul orar 17-18.30, l-au plasat pe celule apropiate de postul telefonic utilizat de inculpatul RADU Bogdan – Alexandru.

Totodată, din discuțiile din interiorul autoturismului, la data de 22.02.2026, se decelează planificarea unei întâlniri cu inculpatul ANTON Cristian (…)’- pag. 84, parag. II, paragraf urmat de redarea unor ample convorbiri (pag. 84 – 85)

13.

‘(…) La data de 28.02.2026 au avut loc activități de supraveghere operativă, stabilindu-se că, la acea dată inculpatul ANTON Cristian s-a aflat în mun. Timișoara, la adresa de domiciliu, acesta desemnând alte persoane ca membri în comisia de examinare, conform discuției purtate cu RADU Bogdan – Alexandru care s-a aflat pe tot parcursul zilei, până în jurul orei 15.30, la sediul societății pe care o controlează, de pe bd. Burebista din mun. București, punctul de întâlnire și de colectare a sumelor de bani aferente promovării frauduloase a examenelor.

În zonă au fost reperați și RADU Daniel – Mihail, dar și RACHIERU Nicolae – Marius și FRIGURĂ Dumitru – Alexandru.

Se reţine că, pe lista candidaților înscrisi la examen s-a aflat inclusiv numitul RACHIERU Nicolae – Marius, parte din modul de operare pentru proba la calculator fiind cel mai probabil înscrierea pe lista de candidați a unui membru al circuitului infracțional, astfel încât să existe o acoperire legală, oficială, a motivului prezenței în sală (în același mod s-a regăsit pe listele din mun. Arad din data de 01.02.2026 POP Valentin – Olimpiu, respectiv DRĂGHIA DONATI Robert – Ionuț la data de 01.03.2026 tot în mun. Arad).

După finalizarea examenului, RADU Bogdan – Alexandru s-a urcat la volanul autoturismului său marca BMW cu nr. de înmatriculare IF-15-UXP împreună cu RACHIERU Nicolae – Marius, cei doi deplasându-se spre Râmnicu Vâlcea, și, ulterior, spre mun. Timișoara, unde au ajuns în cursul nopții. (…)’- pag. 102, parag. II – IV, paragrafe urmate de redarea unor ample convorbiri (pag. 102 – 105)

‘(…) La data de 28.02.2026 au avut loc activități de supraveghere operativă (…), stabilindu-se că, la la data de 28.02.2026 ANTON Cristian s-a aflat în mun. Timișoara, la adresa de domiciliu, confirmându-se că acesta a desemnat alte persoane ca membri în comisia de examinare, conform discuției purtate cu RADU Bogdan – Alexandru (…) care s-a aflat pe tot parcursul zilei, până în jurul orei 15.30, la sediul societății pe care o controlează, de pe bd. Burebista din mun. București, punctul de întâlnire și de colectare a sumelor de bani aferente promovării frauduloase a examenelor.

În zonă au fost reperați și RADU Daniel – Mihail, dar și RACHIERU Nicolae – Marius și FRIGURĂ Dumitru – Alexandru.

Mai mult, pe lista candidaților înscrisi la examen s-a aflat și numitul RACHIERU Nicolae – Marius, aspect care conduce la ideea că parte din modul de operare pentru proba la calculator este înscrierea pe lista de candidați a unui membru al circuitului infracțional, astfel încât acesta să aibă o acoperire legală, oficială, a motivului prezenței sale în sala în care se susține proba la calculator (în același mod s-a regăsit pe listele din mun. Arad din data de 01.02.2026 POP Valentin – Olimpiu și DRĂGHIA DONATI Robert – Ionuț la data de 01.03.2026 tot în mun. Arad).

După finalizarea examenului, RADU Bogdan – Alexandru s-a urcat la volanul autoturismului său marca BMW cu nr. de înmatriculare IF-15-UXP împreună cu RACHIERU Nicolae – Marius, cei doi deplasându-se spre Râmnicu Vâlcea, și, ulterior, spre mun. Timișoara, unde au ajuns în cursul nopții. (…)’- pag. 85, parag. I-V de la punctul 11, paragrafe urmate de redarea unor ample convorbiri (pag. 85 – 89)

14.

‘(…) Discuțiile purtate de RACHIERU Nicolae – Marius și RADU Bogdan – Alexandru în seara dinaintea examenului din jud. Arad sunt relevante deoarece punctează aspecte esențiale în dinamica infracțională – se discută despre membrii comisiilor de examinare, pe care inculpatul ANTON Cristian îi configurează după cum consideră, pentru propriile interese, aspecte cunoscute de inculpatul RADU Bogdan – Alexandru.

Se evidenţiază starea de alertă în care se afla numitul ANTON Cristian care ar fi aflat că există anumite controale cu privire la examenele susținute, și solicitări ale organelor judiciare privind predarea de imagini, precum și revolta lui RADU Bogdan – Alexandru că, în ciuda acestei stări tensionate, ANTON Cristian nu dorește încetarea activității ilicite, cel puțin pentru o perioadă. Totodată, se discută de relocarea activității la București, și de faptul că la Arad ar fi un mediu propice continuării activității infracționale. Se conturează faptul că persoanele din grupul lui RADU Bogdan – Alexandru şi-ar schimba îmbrăcămintea în timpul examenelor, pentru a fi mai greu de reperat, ca o măsură de precauție.

Judecătorul observă că, din interceptările redate la dosar, ar reieşi faptul că inculpatul ANTON Cristian ar lucra și cu alte persoane, aspect necunoscut de inculpatul RADU Bogdan – Alexandru, cu sume de 4500 de euro; iar numitul RACHIERU Nicolae – Marius estimează câștigul în urma examenului de la Arad, spunând că ‘20 de mii tot se vor strânge’.

Totodată, pare că există o stare de neîncredere în privinţa lui ‘Alin’ (GRĂDINARU Alexandru – Florin) și a lui ‘Petre’ (PARASCHIV Petrică – Marinel), numitul RACHIERU Nicolae – Marius ‘sfătuindu-l’ pe inculpatul RADU Bogdan – Alexandru să nu mai colecteze sume de bani la sediul de pe bd. Burebista.

În susţinerea gravităţii fenomenului infracţional se reţine că inculpatul RADU Bogdan – Alexandru a precizat că cel mai mult, a avut cash suma de 160.000 de euro în bancnote de 500 de euro, fără o legătură cu anumite examene individualizate. (…)’- pag. 105, parag. final, respectiv pag. 106, parag. I – III

‘(…) Discuțiile purtate de RACHIERU Nicolae – Marius și RADU Bogdan – Alexandru în seara dinaintea examenului din jud. Arad sunt relevante deoarece punctează aspecte esențiale în dinamica infracțională. Pe de o parte se discută de membrii comisiilor de examinare, pe care inculpatul ANTON Cristian îi configurează după cum consideră, pentru a-și urmări propriile interese, aspecte cunoscute de inculpatul RADU Bogdan – Alexandru.

(…) Se vorbește despre starea de alertă în care se afla numitul ANTON Cristian care a aflat că există anumite controale cu privire la examenele susținute, și solicitări ale organelor judiciare privind predarea de imagini, precum și revolta lui RADU Bogdan – Alexandru că, în ciuda acestei stări tensionate, ANTON Cristian nu dorește încetarea activității ilicite, cel puțin pentru o perioadă. Totodată, se discută de relocarea activității la București, și de faptul că la Arad este un mediu propice continuării activității infracționale. Se creează totodată impresia că persoanele din grupul lui RADU Bogdan – Alexandru își schimbă îmbrăcămintea în timpul examenelor, pentru a fi mai greu de reperat, tot ca o măsură de precauție.

De asemenea, se lansează ideea că ANTON Cristian lucrează și cu alte persoane, aspect necunoscut de inculpatul RADU Bogdan – Alexandru, pe tarife de 4500 de euro; totodată, RACHIERU Nicolae – Marius face o estimare a câștigului pe care îl vor obține în urma examenului de la Arad, spunând că ‘20 de mii tot se vor strânge’.

Nu în ultimul rând, transpar anumite animozități și neîncrederi în nucleul grupului controlat de RADU Bogdan – Alexandru la sediul de pe bl. Burebista, RACHIERU Nicolae – Marius sfătuindu-l acesta să nu mai colecteze sume de bani la sediul acolo, în prezența lui ‘Alin’ (GRĂDINARU Alexandru – Florin) și a lui ‘Petre’ (PARASCHIV Petrică – Marinel).

Adiacent, și fără a putea fi stabilită legătura cu examenele, RADU Bogdan – Alexandru a arătat că cel mai mult, a avut cash suma de 160.000 de euro în bancnote de 500 de euro. (…)’- pag. 90, parag.. I – VI

15.

‘(…) Judecătorul reţine că, în dimineața zilei de 01.03.2026, ANTON Cristian s-ar fi deplasat la locația de examinare din mun. Arad, cu autoturismul marca Volvo cu care circulă atunci când se află în mun. Timișoara, la fața locului fiind observați și RADU Bogdan – Alexandru și RACHIERU Nicolae – Marius, dar și POP Valentin – Olimpiu.

Deși numitul DRĂGHIA DONATI Robert – Ionuț nu a fost printre persoanele din exteriorul locației de examinare, şi acesta ar fi fost localizat pe celule în zona examenului, figurând printre candidații înscriși la sesiunea de examinare din data de 01.03.2026 şi, cel mai probabil, fiind în majoritatea timpului în sala de examinare unde se susținea proba pe calculator a examenului.

La finalul examenului, inculpatul ANTON Cristian a fost observat în loc. de domiciliu – comuna Ghiroda, unde s-a întâlnit la brutăria din localitate cu DRĂGHIA DONATI Robert – Ionuț, iar ulterior, cu POP Valentin – Olimpiu în fața casei acestuia din urmă, care a urcat în interiorul autoturismului lui ANTON Cristian.

Ulterior, în cursul serii, inculpatul RADU Bogdan – Alexandru a ajuns cu autoturismul său la imobilul unde locuiește inculpatul ANTON Cristian, din com. Ghiroda, str. Apele Repezi nr. 1, și a coborât din autoturism cu un coș de flori și cu o geantă/borsetă asupra sa, numitul RACHIERU Nicolae – Marius așteptându-l în mașină. După aproximativ 20 de minute, a ieșit din imobil plecând spre locul de cazare – West Residence din mun. Timișoara.

În discuția purtată în interiorul autoturismului marca BMW cu care s-au deplasat în mun. Arad RADU Bogdan – Alexandru îi spune lui RACHIERU Nicolae – Marius, ulterior examenului din data de 01.03.2026, că trebuie să se deplaseze în centrul mun. Timișoara pentru a schimba 14.000 de euro, RACHIERU Nicolae – Marius spunând că ‘ăsta nu vrea să-i duci lei’, RADU Bogdan – Alexandru replicând că da, referirea fiind la inculpatul ANTON Cristian. Ulterior, RADU Bogdan – Alexandru discută cu DRĂGHIA DONATI Robert – Ionuț pentru ca acesta din urmă să-i dea adresa lui ANTON Cristian (str. Apele Repezi din com. Ghiroda) și să-l anunțe că a sosit. (…)’- pag. 106, parag. IV – VIII, paragrafe urmate de redarea unor ample convorbiri (pag. 106 – 108)

‘(…) Conform celor preconizate în urma datelor existente, în dimineața zilei de 01.03.2026, ANTON Cristian s-a deplasat la locația de examinare din mun. Arad, cu autoturismul marca Volvo cu care circulă atunci când se află în mun. Timișoara. La fața locului au fost observați și RADU Bogdan – Alexandru și RACHIERU Nicolae – Marius, dar și POP Valentin – Olimpiu.

Deși numitul DRĂGHIA DONATI Robert – Ionuț nu a fost observat printre persoanele din exteriorul locației de examinare, şi acesta a fost localizat pe celule în zona examenului, acesta figurând printre candidații înscriși la sesiunea de examinare din data de 01.03.2026 (…) cel mai probabil, acesta aflându-se în majoritatea timpului în sala de examinare unde se susținea proba pe calculator a examenului.

La finalul examenului, inculpatul ANTON Cristian a fost observat în loc. de domiciliu – comuna Ghiroda, unde s-a întâlnit la brutăria din localitate cu DRĂGHIA DONATI Robert – Ionuț, iar ulterior, cu POP Valentin – Olimpiu în fața casei acestuia din urmă, POP Valentin – Olimpiu urcnd în interiorul autoturismului lui ANTON Cristian.

Ulterior, în cursul serii, inculpatul RADU Bogdan – Alexandru a ajuns cu autoturismul său la imobilul unde locuiește inculpatul ANTON Cristian, din com. Ghiroda, str. Apele Repezi nr. 1, și a coborât din autoturism cu un coș de flori și cu o geantă/borsetă asupra sa, numitul RACHIERU Nicolae – Marius așteptându-l în mașină. După un interval de aproximativ 20 de minute, acesta a ieșit din imobil, îndreptându-se spre locul de cazare, respectiv West Residence din mun. Timișoara.

De o importanță deosebită este o discuție purtată în interiorul autoturismului marca BMW cu care s-au deplasat în mun. Arad RADU Bogdan – Alexandru și RACHIERU Nicolae – Marius, în care RADU Bogdan – Alexandru îi spune, ulterior examenului din data de 01.03.2026, că trebuie să se deplaseze în centrul mun. Timișoara pentru a schimba 14.000 de euro, RACHIERU Nicolae – Marius spunând ‘ăsta nu vrea să-i duci lei’, RADU Bogdan – Alexandru replicând că da, cei doi referindu-se la ANTON Cristian. Ulterior, RADU Bogdan – Alexandru discută cu DRĂGHIA DONATI Robert – Ionuț pentru ca acesta din urmă să-i dea adresa lui ANTON Cristian (str. Apele Repezi din com. Ghiroda) și să-l anunțe că a sosit. (…)’- pag. 90, punctul 12, respectiv pag. 91, parag. I și II, paragrafe urmate de redarea unor ample convorbiri (pag. 91 – 93)

16.

‘(…) Ulterior, RADU Bogdan – Alexandru a fost observat intrând în locuința inculpatului ANTON Cristian, unde este posibil să îi fi remis cel puțin suma de 14.000 de euro despre care a făcut vorbire în autoturism.

În paralel au fost surprinse alte conversații de interes în autoturismul utilizat de RADU Bogdan – Alexandru, care confirmă prezența la examen a persoanelor cercetate în cauză (…)’ – pag. 108, parag. II și III, paragrafe urmate de redarea unor ample convorbiri (pag. 108 – 110), respectiv de următoarea concluzionare:

‘(…) Discuțiile purtate la data de 01.03.2026 par să confirme relația dintre RADU Bogdan – Alexandru și DRĂGHIA DONATI Robert – Ionuț, și legătura ambilor cu ANTON Cristian, DRĂGHIA DONATI Robert – Ionuț fiind cel care l-a anunțat pe ANTON Cristian că RADU Bogdan – Alexandru va veni la locuința sa.

Totodată, numitul RACHIERU Nicolae – Marius pare să fie implicat direct în mecanismul infracțional, fiind surprinsă discuția sa cu un candidat și numărarea unor sume de bani (75 și 8 – cel mai probabil 7500 de lei pentru proba teoretică și 800 de lei pentru traseu – sume practicate în cadrul grupului), dar și faptul că acesta i-a zis candidatului că pentru manager de transport tariful este de 1500 (de euro). (…)’. – pag. 110, parag. II și III

‘(…) Ulterior, RADU Bogdan – Alexandru a fost observat intrând în locuința inculpatului ANTON Cristian, unde cel mai probabil i-a remis cel puțin suma de 14.000 de euro despre care a făcut vorbire în autoturism.

În paralel au fost surprinse alte conversații de interes în autoturismul utilizat de RADU Bogdan – Alexandru, care confirmă prezența la examen a persoanelor de interes (…)’ – pag. 93, parag. II și III, paragrafe urmate de redarea unor ample convorbiri (pag. 93 – 96), respectiv de următoarea concluzionare:

‘(…) Discuțiile purtate la data de 01.03.2026 întăresc relația dintre RADU Bogdan – Alexandru și DRĂGHIA DONATI Robert – Ionuț, și (…) legătura ambilor cu ANTON Cristian, DRĂGHIA DONATI Robert – Ionuț fiind cel care l-a anunțat pe ANTON Cristian că RADU Bogdan – Alexandru va veni la locuința sa.

Totodată, numitul RACHIERU Nicolae – Marius se implică direct în mecanismul infracțional, fiind surprinsă discuția sa cu un candidat și numărarea unor sume de bani (75 și 8 – cel mai probabil 7500 de lei pentru proba teoretică și 800 de lei pentru traseu – sume practicate în cadrul grupului), dar și faptul că acesta i-a zis candidatului că pentru manager de transport tariful este de 1500 (de euro). (…)’. – pag. 96, parag. II și III

17.

‘(…) La acest moment, a fost introdus investigatorul sub acoperire MAVRICHE Adrian, care a luat legătura cu inculpatul RADU Bogdan – Alexandru, în vederea promovării examenului privind obținerea atestatului CPI.

Astfel, în jurul orei 06.30, investigatorul sub acoperire a fost chemat la sediul societății Investasig SRL controlată de inculpat, locație unde se aflau mai mulți candidați (aproximativ 20 din observațiile investigatorului), dar și RADU Daniel – Mihail, RACHIERU Nicolae – Marius, FRIGURĂ Dumitru – Alexandru și GRĂDINARU Alexandru – Florin, precum și alte două persoane neidentificate până în prezent.

RADU Bogdan – Alexandru le-a spus candidaților că examenul este compus din două probe, una ‘calculator’ și una scrisă, sugerând că testul la calculator va fi rezolvat de altcineva. Investigatorul sub acoperire a arătat că nu ştie felul în care a promovat proba la calculator.

Ulterior, RADU Daniel – Mihail le-a ținut un instructaj cu privire la desfășurarea examenului scris, comunicându-le să transcrie exact răspunsurile primite pe foaie și să nu discute cu nicio persoană despre modalitatea în care au susținut examenul.

Investigatorul sub acoperire l-a observat pe inculpatul RADU Bogdan – Alexandru încasând o sumă de bani în euro de la un candidat, și apoi solicitând suma de 1100 de euro de la un altul, sumă care i-a fost remisă în lire sterline.

Inculpatul RADU Bogdan – Alexandru i-a solicitat și investigatorului suma de 1100 de euro, iar apoi a dirijat persoanele aflate la fața locului spre locația de examen de pe pe bd. Metalurgiei- sala 4.

Intrând în sala 4, investigatorul sub acoperire i-a înmânat buletinul membrului comisiei de examinare – ANTON Cristian, observându-l anterior, alături de el, și pe FRIGURĂ Dumitru – Alexandru, cei doi discutând în șoaptă.

Ulterior, inculpatul ANTON Cristian i-a înmânat investigatorului sub acoperire două file A4, conform celor arătate de RADU Bogdan – Alexandru în cadrul instructajului – una albă unde trebuiau completate datele de identificare și scrisă rezolvarea subiectelor, iar o alta, care cuprindea rezolvarea probei scrise.

În timp ce investigatorul transcria subiectele, a observat și alte persoane în jurul său care procedau similar, deci care primiseseră la rândul lor, subiectele rezolvate. În același timp, l-a observat pe FRIGURĂ Dumitru – Alexandru care mai supraveghea candidații în sala de examinare și mai discuta cu ANTON Cristian.

La finalizarea transcrierii răspunsurilor, investigatorul a predat subiectele și a părăsit sala, iar ulterior, verificând baza de date A.R.R, a constatat că a fost declarat admis la examenul privind obținerea atestatului CPI. (…)’- pag. 110, parag. IV – IX și pag. 111, parag. I și II, paragrafe urmate de redarea unor ample convorbiri (pag. 111 – 112)

‘(…) Cu ocazia examenului de la această dată, în cauză a fost introdus investigatorul sub acoperire MAVRICHE Adrian, care a luat legătura cu inculpatul RADU Bogdan – Alexandru, în vederea promovării examenului privind obținerea atestatului CPI.

Astfel, în jurul orei 06.30, investigatorul sub acoperire a fost chemat de acesta la sediul societății Investasig SRL controlată de RADU Bogdan – Alexandru, locație unde se aflau mai mulți candidați (aproximativ 20 din observațiile investigatorului), dar și RADU Daniel – Mihail, RACHIERU Nicolae – Marius, FRIGURĂ Dumitru – Alexandru și GRĂDINARU Alexandru – Florin, dar și alte două persoane neidentificate până în prezent.

RADU Bogdan – Alexandru le-a spus candidaților că examenul este compus din două probe, una ‘calculator’ și una scrisă, sugerându-le că testul la calculator va fi rezolvat de altcineva. Investigatorul sub acoperire a arătat că nu cunoaște felul în care a promovat proba la calculator.

(…) investigatorul sub acoperire l-a observat pe inculpatul RADU Bogdan – Alexandru încasând o sumă de bani în euro de la un candidat, și apoi solicitând suma de 1100 de euro de la un altul, sumă care i-a fost remisă în lire sterline.

Ulterior, inculpatul ANTON Cristian i-a înmânat investigatorului sub acoperire două file A4, conform celor arătate de RADU Bogdan – Alexandru în cadrul instructajului – una albă unde trebuiau completate datele de identificare și scrisă rezolvarea subiectelor, iar o alta, care cuprindea rezolvarea probei scrise.

În timp ce investigatorul transcria subiectele, acesta a observat și alte persoane în jurul său care procedau de aceeași manieră, deci care primiseseră la rândul lor, subiectele rezolvate. În același timp, l-a observat pe FRIGURĂ Dumitru – Alexandru care mai supraveghea candidații în sala de examinare și mai discuta cu ANTON Cristian.

La finalizarea transcrierii răspunsurilor, investigatorul a predat subiectele și a părăsit sala, iar ulterior, verificând baza de date A.R.R, a constatat că a fost declarat admis la examenul privind obținerea atestatului CPI. (…)’- pag. 96, punctul 13, respectiv pag. 97 parag. I – V, paragrafe urmate de redarea unor ample convorbiri (pag. 97 – 99)

18.

‘(…) În sala de examinare, investigatorul sub acoperire a primit foaia cu răspunsurile de la inculpatul ANTON Cristian, pe care le-a copiat, observându-se că prima foaie primită (extrasă din cuprinsul teancului), conținea un text tehnoredactat (în concret, aspecte de ordin teoretic din domeniul transporturilor rutiere), iar cea de-a doua foaie primită, care a mascat-o pe prima, a fost foaia de examen pentru proba scrisă (‘Studiu de Caz Conducător Auto CPI Transport Marfă’), dar care nu conținea nicio întrebare / cerință.

În paralel, cu ocazia aceluiași examen, a fost surprinsă o convorbire telefonică între PARASCHIV Petrică – Marinel (zis ‘Petre Blondu’) și persoana identificată ca fiind ZONTEA Ovidiu – candidat la sesiunea de examinare aceeași dată, persoana în cauză spunându-i că nu a copiat bine răspunsurile și a părăsit sala. (…)’- pag. 113, parag. II și III, paragrafe urmate de redarea unor ample convorbiri (pag. 113 – 115)

‘(…) În sala de examinare, investigatorul sub acoperire a primit foaia cu răspunsurile de la inculpatul ANTON Cristian, pe care le-a copiat, observându-se că prima foaie primită (extrasă din cuprinsul teancului), conținea un text tehnoredactat (în concret, aspecte de ordin teoretic din domeniul transporturilor rutiere), iar cea de-a doua foaie primită, care practic a mascat-o pe prima, a fost foaia de examen pentru proba scrisă (‘Studiu de Caz Conducător Auto CPI Transport Marfă’), dar care nu conținea nicio întrebare / cerință.

În paralel, cu ocazia aceluiași examen, a fost surprinsă o convorbire telefonică între PARASCHIV Petrică – Marinel (zis ‘Petre Blondu’) și persoana identificată ca fiind ZONTEA Ovidiu – candidat la sesiunea de examinare aceeași dată, persoana în cauză spunându-i că nu a copiat bine răspunsurile și a părăsit sala. (…)’- pag. 100, parag. II și III, paragrafe urmate de redarea unor ample convorbiri (pag. 100 – 102)

19.

‘(…) Această discuție confirmă suplimentar modul de operare din sala de examen și fraudarea examenelor de către persoanele aflate în legătură cu inculpatul RADU Bogdan – Alexandru.

Judecătorul reţine că, la finalul zilei, după examen, inculpatul ANTON Cristian s-a deplasat în zona societății Investasig de pe bd. Burebista, unde a fost așteptat de inculpatul RADU Bogdan – Alexandru cu o pungă cu inscripția ‘Boss’, acesta urcând în autoturismul marca Dacia Duster condus de ANTON Cristian și purtând următoarea discuție (…)’ – pag. 115, parag. II și III, paragrafe urmate de redarea unor ample convorbiri (pag. 115 – 118)

‘(…) Această discuție confirmă suplimentar modul de operare din sala de examen și fraudarea examenelor de către persoanele aflate în legătură cu inculpatul RADU Bogdan – Alexandru.

Nu în ultimul rând, extrem de relevant este momentul final al zilei când, la finalizarea examenului, ANTON Cristian s-a deplasat în zona societății Investasig de pe bd. Burebista, unde a fost așteptat de inculpatul RADU Bogdan – Alexandru cu o pungă cu inscripția ‘Boss’, acesta urcând în autoturismul marca Dacia Duster condus de ANTON Cristian și purtând următoarea discuție (…)’ – pag. 102, parag. II și III, paragrafe urmate de redarea unor ample convorbiri (pag. 102 – 107)

20.

‘(…) Judecătorul observă că această convorbire conturează întreg mecanismul infracțional şi, totodată, a contribuit la stabilirea sumelor presupus remise de către inculpatul RADU Bogdan – Alexandru inculpatului ANTON Cristian în urma examenului din data de 07.03.2026, corectitudinea calculului efectiv nefăcând obiectul analizei în concrete în prezenta procedură.

La data de 17.03.2026, a existat o discuţie în continuare, când RADU Bogdan – Alexandru s-a întâlnit cu ANTON Cristian în autoturismul marca Dacia Duster, cei doi desocotindu-se cu privire la examenele trecute, așa cum au rămas înțeleși la data de 07.03.2026 (…)’ – pag. 119, parag. I și II, paragrafe urmate de redarea unor ample convorbiri (pag. 119)

‘(…) Discuția este relevantă nu doar pentru că prezintă de o manieră coerentă întreg mecanismul infracțional, dar și pentru că s-au putut stabili sumele remise de către inculpatul RADU Bogdan – Alexandru inculpatului ANTON Cristian în urma examenului din data de 07.03.2026, fiind așadar fără dubii că aspectele inițiale s-au confirmat.

Mai mult, discuţia a avut o continuare la data de 17.03.2026, când RADU Bogdan – Alexandru s-a întâlnit cu ANTON Cristian în autoturismul marca Dacia Duster, cei doi desocotindu-se cu privire la examenele trecute, așa cum au rămas înțeleși la data de 07.03.2026 (…)’ – pag. 107, parag. II și III, paragrafe urmate de redarea unor ample convorbiri (pag. 107 și 108)

21.

‘(…) sumele de bani datorate inculpatului ANTON Cristian sunt explicite: 31.000 la ‘Bucureștiu ăla’, 8600 la Arad, 22.000 la Mehedinți, cu mențiunea că ‘ultima dată la București’ (deci la 07.03.2026), inculpatul RADU Bogdan – Alexandru i-a remis suma de 30.000 de euro (trebuia să îi dea 26.000 și i-a dat 30.000), banii remiși pentru ultimul examen din Mun. București fiind diferiți față de sumele de bani despre care s-a făcut vorbire în cadrul discuției.

Din ansamblul discuției purtate ar rezulta că, la momentul 17.03.2026, inculpatul RADU Bogdan – Alexandru i-ar fi remis deja suma de 34.000 de euro lui ANTON Cristian, și mai trebuia să îi remită suma de 28.000 de euro, RADU Bogdan – Alexandru arătând că, din acea sumă, ‘5.000 sunt la Robi’, și diferența i-o va aduce el personal lui ANTON Cristian. (…)’ – pag. 120, parag. II și III

‘(…) sumele de bani datorate inculpatului ANTON Cristian, astfel: 31.000 la ‘Bucureștiu ăla’, 8600 la Arad, 22.000 la Mehedinți, cu mențiunea că ‘ultima dată la București’ (deci la 07.03.2026), RADU Bogdan – Alexandru i-a remis suma de 30.000 de euro (trebuia să îi dea 26.000 și i-a dat 30.000). Din formularea folosită se decelează că banii remiși pentru ultimul examen din Mun. București fiind diferiți față de sumele de bani despre care s-a făcut vorbire în cadrul discuției.

Din ansamblul discuției purtate ar rezulta că, la momentul 17.03.2026, inculpatul RADU Bogdan – Alexandru i-ar fi remis deja suma de 34.000 de euro lui ANTON Cristian, și că mai trebuia să îi remită suma de 28.000 de euro, RADU Bogdan – Alexandru arătând că, din acea sumă, ‘5.000 sunt la Robi’, și diferența i-o va aduce el personal lui ANTON Cristian. (…)’ – pag. 108, parag. II și III

22.

‘(…) Astfel, există o suspiciune rezonabilă că, pentru aceste examene – 21.02.2026 din jud. Mehedinți, 28.02.2026 din mun. București, 01.03.2026 din jud. Arad, suma care i-ar fi parvenit inculpatului ANTON Cristian, conform propriilor calcule din autoturism, ar fi fost de 54 800 de euro, din care inculpatul RADU Bogdan – Alexandru i-ar fi remis deja suma de 34.000 de euro, urmând să îi mai remită suma de 20.800 de euro. (…)’ – pag. 120, parag. IV

‘(…) Prin urmare, cu privire la aceste examene – cel mai probabil 21.02.2026 din jud. Mehedinți, 28.02.2026 din mun. București, 01.03.2026 din jud. Arad, suma care i-ar fi parvenit inculpatului ANTON Cristian, conform propriilor calcule din autoturism, ar fi fost de 54.800 de euro, din care inculpatul RADU Bogdan – Alexandru i-ar fi remis deja suma de 34.000 de euro, urmând să îi mai remită suma de 20.800 de euro. (…)’ – pag. 108, parag. IV

23.

‘(…) În egală măsură, judecătorul consideră că, din discuţii reiese faptul că, la data de 01.03.2026, inculpatul RADU Bogdan – Alexandru ar fi remis inculpatului ANTON Cristian cel puțin suma de 14.000 de euro (suma schimbată din lei), iar suma de 8600 de euro despre care s-a vorbit la data de 17.03.2026 este cel mai probabil un rest, după incidentul din data de 20.12.2026 nemaipăstrându-se tiparul privind remiterea banilor în aceeași zi cu examenele. Este posibil ca acei minim 14.000 de euro să fi fost, în realitate, 30.000 de euro, deoarece la examene candidații par să aducă sumele de bani și în moneda euro; iar cei 14.000 de euro, convertiți din lei, ar reprezenta doar sumele primite în lei cu ocazia examenului. (…)’ – pag. 120, parag. V

‘(…) Cu toate acestea, este cert că, la data de 01.03.2026, inculpatul RADU Bogdan – Alexandru i-a remis inculpatului ANTON Cristian acestuia cel puțin suma de 14.000 de euro (suma schimbată din lei), de unde se deduce că suma de 8600 de euro despre care a făcut vorbire la data de 17.03.2026 este cel mai probabil un rest din suma totală, după incidentul din data de 20.12.2026 nemaipăstrându-se tiparul privind remiterea banilor în aceeași zi cu examenele. Mai mult decât atât, din discuție rezultă că acei minim 14.000 de euro au fost, în realitate, 30.000 de euro, ceea ce este plauzibil, dat find că la examene candidații aduc sumele de bani și în moneda euro; așadar, cei 14.000 de euro, convertiți din lei, reprezentă doar sumele primite în moneda leu cu ocazia examenului. (…)’ – pag. 108, parag. final, pag. 109, parag. I

24.

‘(…) Observând că inculpatul ANTON Cristian i-a cerut inculpatului RADU Bogdan – Alexandru ‘să se mai închidă’, pare că banii colectați de la examene sunt păstrați o perioadă de timp de către RADU Bogdan – Alexandru și doar ulterior sunt duși la ANTON Cristian, când situația o permite, și nu consecutiv fiecărui examen. (…)’ – pag. 120, parag. VI

‘(…) De altfel, ANTON Cristian i-a și cerut inculpatului RADU Bogdan – Alexandru ‘să se mai închidă’, de unde rezultă aceeași concluzie, respectiv că banii colectați sunt păstrați o perioadă de timp de către RADU Bogdan – Alexandru și doar ulterior că sunt duși la ANTON Cristian atunci când situația o permite, și nu consecutiv fiecărui examen. (…)’ – pag. 109, parag. II

25.

‘(…) Judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine faptul că, în urma perchezițiilor domiciliare desfășurate în cursul zilei de 31.03.2026, s-au identificat la locuințele inculpatului ANTON Cristian din mun. București și din jud. Timiș numeroase sume de bani, în valoare totală de aproximativ 500.000 de euro.

Totodată, la inculpatul RADU Bogdan – Alexandru a fost identificată suma aproximativă de 25.000 de euro și două ceasuri de lux marca Cartier, iar la fratele acestuia, inculpatul RADU Daniel – Mihail, suma de aproximativ 30.000 de euro.

De asemenea, au fost identificate sume de bani, prinse în elastice, cu mențiuni de tipul,’Roby’, în cuantum de 17.500 lei (posibil DRĂGHIA DONATI Robert – Ionuț) la locuința inculpatului POPESCU Constantin – Bogdan, unde a fost identificată suplimentar și suma totală de peste 58.000 de euro.

La inculpatul FRIGURĂ Dumitru – Alexandru a fost găsită suma de aproximativ 13.000 de euro.

Totodată, în autoturismul lui PARASCHIV Petrică – Marinel a fost identificată o sumă de bani prinsă în elastic, cu o hârtie albă cu mențiunile olografe ‘Petre – 6 lungi 2 scurți, 10.100 ron, 2800 euro, total 4800 euro’, sume de bani posibil destinate fraudării examenelor, raportat la terminologia ‘scurți/ lungi’ utilizată în convorbirile redate la dosar.

Fără a stabili cu titlu definitiv provenienţa acestor sume de bani, judecătorul nu poate decât să concluzioneze în sensul că sumele mari de bani găsite în numerar la persoanele cercetate în cauză, nu se pot regăsi în economii raportate la venituri licite aferente profesiilor pe care inculpaţii le desfășoară. (…)’ – pag. 120, parag. VII – XII

‘(…) Suplimentar, cu ocazia perchezițiilor domiciliare desfășurate în cursul zilei de 31.03.2026, s-au identificat la locuințele inculpatului ANTON Cristian din mun. București și din jud. Timiș numeroase sume de bani, în valoare totală de aproximativ 500.000 de euro.

Totodată, la inculpatul RADU Bogdan – Alexandru a fost identificată suma aproximativă de 25.000 de euro și două ceasuri de lux marca Cartier, iar la fratele acestuia, inculpatul RADU Daniel – Mihail, suma de aproximativ 30.000 de euro.

De asemenea, au fost identificate sume de bani, prinse în elastice, cu mențiuni de tipul,’Roby’, în cuantum de 17.500 lei (posibil DRĂGHIA

DONATI Robert – Ionuț) la locuința inculpatului POPESCU Constantin – Bogdan, unde a fost identificată suplimentar și suma totală de peste 58.000 de euro.

Și la inculpatul FRIGURĂ Dumitru – Alexandru a fost găsită suma de aproximativ 13.000 de euro.

Totodată, în autoturismul lui PARASCHIV Petrică – Marinel a fost identificată o sumă de bani prinsă în elastic, cu o hârtie albă cu mențiunile olografe ‘Petre – 6 lungi 2 scurți, 10.100 ron, 2800 euro, total 4800 euro’, de unde rezultă clar că acelea erau sume de bani pentru fraudarea examenelor, terminologia ‘scurți/ lungi’ fiind tipică limbajului în domeniu.

Așadar, sumele de bani găsite în valoare atât de mare la toți membrii grupului, persoane care, de altfel, nu ar putea justifica în mod rezonabil aceste sume raportat la veniturile lor licite și la profesiile pe care le desfășoară, confirmă încă odată că aspectele cercetate s-au confirmat. (…)’ – pag. 115, parag. III – VII

26.

‘(…) ulterior examenului din data de 01.03.2026, la aceeași dată, inculpatul RADU Bogdan – Alexandru a schimbat suma de 14.000 de euro într-un loc din mun. Timișoara unde nu era nevoie de legitimarea cu cartea de identitate, în discuţia cu RACHIERU Nicolae – Marius privind convertirea echivalentului în lei a sumei, acesta precizând că inculpatul ANTON Cristian nu vrea sume de bani în lei. Ulterior, RADU Bogdan – Alexandru a luat legătura cu DRĂGHIA DONATI Robert – Ionuț, care i-a intermediat vizita la locuința lui ANTON Cristian din mun. Timișoara, activitățile de supraveghere operativă confirmând întâlnirea.

Totodată, discuția din data de 17.03.2026 cu privire la examenul din mun. Arad se referă la suma de 30.000 de euro, iar la data de 07.03.2026, după examenul din mun. București, inculpatul RADU Bogdan – Alexandru a fost surprins așteptându-l pe inculpatul ANTON Cristian cu o plasă în mână, în autoturismul condus de acesta discutând că,’îi lasă ăștia de azi plus cinci mii’, iar ulterior zicând ‘douăjdouă ori două mii patru sute plus cinșpe mii’ – la acea dată inculpatul ANTON Cristian primind cel mai probabil suma de 30.000 de euro.

Restul datorat pentru examenele din București, Arad și Mehedinți ar fi de 20.800 (din 54.800), bani pe care urma să îi aducă RADU Bogdan – Alexandru la ANTON Cristian în mun. Timișoara, suma de 5000 de euro din acest rest fiind la ‘Robi’ (DRĂGHIA DONATI Robert – Ionuț). – pag. 120, parag. final, respectiv pag. 121, parag. I și II

‘(…) – ulterior examenului din data de 01.03.2026, la aceeași dată, inculpatul RADU Bogdan – Alexandru a schimbat suma de 14.000 de euro într-un loc din mun. Timișoara unde nu este nevoie de legitimarea cu cartea de identitate; în discuţia cu RACHIERU Nicolae – Marius privind convertirea echivalentului în lei a sumei, RADU Bogdan – Alexandru a arătat că ANTON Cristian nu vrea sume de bani în lei; imediat după, în aceeași seară, RADU Bogdan – Alexandru a luat legătura cu DRĂGHIA DONATI Robert – Ionuț, care i-a intermediat vizita la locuința lui ANTON Cristian din mun. Timișoara, activitățile de supraveghere operativă desfășurate la acea dată plasându-l pe RADU Bogdan – Alexandru la locuința lui ANTON Cristian.

Totodată, discuția din data de 17.03.2026 cu privire la examenul din mun. Arad se referă la suma de 30.000 de euro; la data de 07.03.2026, după examenul din mun. București, inculpatul RADU Bogdan – Alexandru a fost surprins așteptându-l pe inculpatul ANTON Cristian cu o plasă în mână, acesta intrând în autoturismul condus de ANTON Cristian și discutând că,’îi lasă ăștia de azi plus cinci mii’, iar ulterior zicând ‘douăjdouă ori două mii patru sute plus cinșpe mii’, stabilindu-se ulterior, din convorbirea din data de 17.03.2026, că la acea dată ANTON Cristian a primit suma de 30.000 de euro;

(…) restul datorat pentru examenele din București, Arad și Mehedinți este de 20.800 (din 54.800), bani pe care urma să îi aducă RADU Bogdan – Alexandru la ANTON Cristian în mun. Timișoara, suma de 5000 de euro din acest rest aflându-se la ‘Robi’ (DRĂGHIA DONATI Robert – Ionuț). – pag. 109, parag. final, respectiv pag. 121, parag. III

1.38. Deopotrivă în dezvoltarea acestei critici (și în ceea ce privește punctul Situația inculpatului ANTON Cristian), arăt că inclusiv perspectiva și concluziile NU aparțin Tribunalului Cluj, ci tot EXCLUSIV D.N.A. – S.T. Cluj (fiind copiate și însușite în integralitate de către judecătorul de drepturi și libertăți, FĂRĂ o analiză directă și personală), după cum probez în cele ce urmează:

Crt.

Încheiere penală nr. 953/C/2026 din data de 01 aprilie 2026 (redactată la data de 08 aprilie 2026)

Referat D.N.A. – S.T. Cluj nr. 4697/159/P/2024 din data de 01 aprilie 2026

‘(…) faptele presupus săvârşite fiind de o gravitate semnificativă, raportat la calitatea sa de director general al Autorității Rutiere Române, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, în cadrul căreia se susțin examenele privind obținerea atestatelor profesionale în domeniu. (…)’ – pag. 123, parag. II

‘(…) faptele presupus săvârşite sunt de o

gravitate semnificativă, mai ales fiind realziate din postura de director general al Autorității Rutiere Române, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, în cadrul căreia se susțin examenele privind obținerea atestatelor profesionale în domeniu. (…) – pag. 122, secțiunea A, parag. IV

‘(…) Judecătorul observă că inculpatul ANTON Cristian pare să se fi folosit de funcția sa și de atribuțiile sale de serviciu care derivă din calitatea de examinator – membru în comisia de examinare, pentru a dezvolta un mecanism infracțional amplu, întins și perfecționat pe o perioadă semnificativă de timp, prin care a ajuns să controleze mai multe locații de examinare, atât direct, cât și indirect, prin alți membri de comisie agreați, în scopul fraudării examenelor, în schimbul remiterii unor sume de bani cu titlu de mită. (…)’ – pag. 123, parag. III

‘(…) inculpatul s-a folosit de funcția sa deținută în cadrul Autorității Rutiere Române și de atribuțiile sale de serviciu care derivă din calitatea de examinator – membru în comisia de examinare de la aceste examene, pentru a dezvolta un mecanism infracțional amplu, întins și perfecționat pe o perioadă semnificativă de timp, prin care acesta a ajuns să controleze mai multe locații de examinare, atât direct, cât și indirect, prin alți membri de comisie agreați de acesta, în scopul fraudării examenelor, în schimbul remiterii unor sume de bani cu titlu de mită. (…)’ – pag. 122, secțiunea A, parag. V

‘(…) inculpatul ANTON Cristian s-ar fi interesat la diverse instituții privind cauzele penale în desfășurare care l-ar putea afecta în activitatea infracțională, fapt ce confirmă un risc de împiedicare a bunei desfăşurări a procesului penal. (…)’, paragraf urmat de redarea unui pasaj dintr-o ‘conversație’ – pag. 123, parag. V și VI

‘(…) acesta se interesează la diverse instituții privind cauzele penale în desfășurare și care îl pot afecta în activitatea infracțională, existând astfel riscul îngreunării cercetărilor. (…)’, paragraf urmat de redarea unui pasaj dintr-o ‘conversație’ – pag. 123, parag. IV și V

‘(…) Chiar existând indicii că ar putea face obiectul unor cercetări, inculpatul ANTON Cristian, împreună cu inculpatul RADU Bogdan – Alexandru par să conceapă planuri de a continua activitatea infracțională, discutând de a se muta și pe zona Bistrița – Năsăud. (…)’, paragraf urmat de redarea unui pasaj dintr-o ‘conversație’ – pag. 123, parag. VII

‘(…) în ciuda tuturor indiciilor că ar putea face obiectul unor cercetări, cei doi inculpați continuă să conceapă planuri prin care să distragă atenția, în timp ce continuă activitatea infracțională, aceștia discutând de a se muta și pe zona Bistrița – Năsăud. (…)’, paragraf urmat de redarea unui pasaj dintr-o ‘conversație’ – pag. 124, parag. II

‘(…) Inculpatul ANTON Cristian, prin presupusul comportament infracţional, pare să încalce în mod obișnuit îndatoririle pe care şi le-a asumat, ignorându-şi complet atribuţiile de serviciu, din convorbirile înregistrate în mediul ambiental reieşind că întreaga instituție ar fi fost deturnată de la scopul său legal, persoanele incluse în comisiile de examinare pentru obținerea atestatelor profesionale permițând fraudarea acestora în numele inculpatului sau chiar pe cont propriu. (…)’ – pag. 123, parag. VIII

‘(…) În ceea ce privește persoana inculpatului ANTON Cristian, profilul care s-a conturat este cel al unei persoane fără niciun fel de respect pentru profesia pe care o exercită și pentru îndatoririle pe care şi le-a asumat, care își încalcă atribuţiile de serviciu într-o manieră notorie, din

convorbirile înregistrate în mediul ambiental reieşind că întreaga instituție ar fi fost deturnată de la scopul său legal, persoanele incluse în comisiile de examinare pentru obținerea atestatelor profesionale permițând fraudarea acestora în numele inculpatului sau chiar pe cont propriu. (…)’ – pag. 125, parag. III

1.39. Este astfel evident că imposibilitatea identificării motivelor pentru care tribunalul a ajuns la o anumită concluzie pune serios în discuție nu doar modalitatea în care argumentele apărării au fost cu adevărat examinate, dar chiar însăși existența unei reale examinări. În acest sens, Ct.E.D.O. a statuat, în repetate rânduri, faptul că DOAR o motivare din care să reiasă cu suficientă claritate temeiurile pentru care judecătorul și-a fundamentat hotărârea oferă posibilitatea acuzatului de a-și exercita în mod efectiv dreptul la o cale de atac (a se vedea cauzele HADJIANASTASSIOU c. Greciei, parag. 33, HIRSISAARI c. Finlandei, parag. 30).

1.40. Lipsa motivării sau motivarea insuficientă a deciziei de arestare reprezintă, în jurisprundența Ct.E.D.O., unul dintre elementele pe care Curtea se bazează pentru a aprecia legalitatea în temeiul art. 5 parag. 1 din Convenție, iar o asemenea decizie este INCOMPATIBILĂ cu principiul protecției împotriva arbitrariului, consacrat de textul de lege invocat (a se vedea STASAITIS împotriva Lituaniei).

1.41. În realitate, încheierea NU conține un raționament juridic propriu al instanței, ci se limitează la reproducerea materialului furnizat de acuzare, FĂRĂ ca judecătorul să procedeze la o evaluare efectivă a acestuia. Lipsesc elementele esențiale ale deliberării judiciare – analiza apărărilor, filtrarea critică a probelor și justificarea concretă a măsurii – ceea ce relevă nu o motivare insuficientă, ci ABSENȚA exercițiului real de jurisdicție.

1.42. În același timp, NEMOTIVAREA cazului de arestare de către judecător determină NECUNOAȘTEREA de către inculpatul arestat în cauză a MOTIVELOR efective/concrete care stau la baza soluției de luare a măsurii preventive în discuție, încălcându-se astfel și garanția constituțională prevăzută de art. 23 alin. (8), reiterată de art. 226 alin. (1) C.Proc.Pen. (în cuprinsul încheierii trebuind a fi enunțate MOTIVELE pentru care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului).

1.43. Potrivit Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 3243/2022, ‘MOTIVAREA hotărârii judecătoreşti trebuie să arate SILOGISMUL JURIDIC din care rezultă aplicarea normei de drept la situaţia de fapt reţinută’. [art.128 alin. (1) teza finală], iar în căile de atac ‘MOTIVAREA hotărârii judecătoreşti trebuie să arate ARGUMENTELE pentru care s-a pronunţat soluţia în calea de atac şi susţinerile care au fost înlăturate’. [art.128 alin. (2) teza finală]. Totodată, potrivit Avizului nr. 11 (2008) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (C.C.J.E.) în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind calitatea hotărârilor judecătoreşti, ‘Pentru a fi de calitate, hotărârea judecătorească trebuie percepută de justiţiabil şi de societate în general drept rezultatul unei aplicări pertinente a regulilor de drept, al unei proceduri echitabile şi al unei aprecieri convingătoare a faptelor, fiind executabilă. Justiţiabilul va avea atunci convingerea că a fost EXAMINATĂ cauza sa şi că a fost soluţionată corect şi societatea va percepe hotărârea ca pe un factor ce poate restabili pacea socială (pct. 31)’.

1.44. Deopotrivă, atât în jurisprudența constantă a Curții Constituționale, cât și în jurisprudența instanței europene de contencios al drepturilor omului, s-a statuat că o motivare şi o analiză clare sunt cerinţe fundamentale ale hotărârilor judecătoreşti şi un aspect important al dreptului la un proces echitabil. Art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale dispune, printre altele, obligaţia statelor de a institui instanţe independente şi imparţiale şi de a promova instaurarea procedurilor eficiente. Îndeplinirea acestor obligaţii capătă sens când are ca rezultat împuternicirea judecătorilor de a administra în mod just şi corect justiţia, atât în drept, cât şi în fapt, în avantajul strict al cetăţenilor.

1.45. În acest sens, în jurisprudenţa instanţei europene s-a subliniat în mod constant rolul pe care motivarea unei hotărâri îl are pentru respectarea art. 6 parag. 1 din C.E.D.O., arătându-se că dreptul la un proces echitabil NU poate fi considerat efectiv decât dacă susţinerile părţilor sunt examinate de către instanţă, aceasta având obligaţia de a proceda la un examen concret al mijloacelor, argumentelor şi elementelor de probă, sau cel puţin de a le aprecia (cauza ALBINA împotriva României). Obligativitatea motivării hotărârilor judecătoreşti constituie o condiţie a procesului echitabil, exigenţă prevăzută şi de art. 21 alin. (3) din Constituţia României şi art. 6 alin. (1) din C.E.D.O. Dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă observaţiile părţilor sunt într-adevăr ascultate, adică analizate corespunzător de către instanţa sesizată (cauza Dumitru Popescu împotriva României).

1.46. Prin Decizia nr. 233/2021, Curtea Constituțională a arătat că ‘39. (…) Potrivit jurisprudenţei constante a instanței europene, care reflectă un principiu legat de buna administrare a justiţiei, hotărârile judecătoreşti trebuie să indice în mod suficient MOTIVELE PE CARE SE ÎNTEMEIAZĂ [Hotărârea din 25 iulie 2002, pronunțată în Cauza PAPON împotriva Franţei]. DREPTUL LA O DECIZIE MOTIVATĂ își are originile într-un principiu mai general încorporat în Convenție, care protejează un individ împotriva arbitrariului; decizia internă ar trebui să conțină MOTIVELE care sunt suficiente pentru a face față aspectelor esențiale de fapt și de drept în cazul părților litigante – argumentul de fond sau de procedură (Hotărârea din 9 decembrie 1994, pronunțată în Cauza RUIZ TORIJA împotriva Spaniei, paragrafele 29 și 30). 40. În mod similar, în jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat că OBLIGATIVITATEA MOTIVĂRII hotărârilor judecătoreşti constituie o CONDIŢIE a procesului echitabil, exigenţă a art. 21 alin. (3) din Constituţie şi a art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, precitată, paragraful 173). În aceeași decizie, Curtea a reținut că motivarea hotărârii judecătoreşti este un act inerent funcţiei judecătorului cauzei și constituie expresia independenţei sale. Motivarea nu constituie doar premisa unei bune înţelegeri a hotărârii, ci şi GARANŢIA acceptării sale de către justiţiabil, care se va supune actului de justiţie având încrederea că nu este un act arbitrar. Ea reprezintă un element esenţial al hotărârii judecătoreşti, o puternică garanţie a imparţialităţii judecătorului şi a calităţii actului de justiţie, precum şi o premisă a exercitării corespunzătoare de către instanţa superioară a atribuţiilor de control judiciar de legalitate şi temeinicie. Hotărârea instanţei trebuie să cuprindă, ca o garanţie a caracterului echitabil al procedurii judiciare şi a respectării dreptului la apărare al părţilor, motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, precum şi cele pentru care s-au înlăturat cererile/apărările părţilor (paragraful 171) 41. În aceste condiții, Curtea constată că atât în propria jurisprudență, cât și în jurisprudența instanței europene de contencios al drepturilor omului s-a statuat, în mod unanim, că motivarea permite nu numai o mai bună înțelegere și acceptare a hotărârii judecătorești de către justițiabil, ci constituie, mai ales, o garanție împotriva arbitrariului. Pe de o parte, ea obligă judecătorul să distingă mijloacele de apărare ale părţilor şi să precizeze elementele care îi justifică decizia şi o fac să fie conformă legii şi, pe de altă parte, permite o înţelegere a funcţionării justiţiei de către societate’.

1.47. În consecință, conduita descrisă impune analizarea incidenței dispozițiilor art. 271 lit. r) teza a II-a din Legea nr. 303/2022, întrucât motivarea formală, exclusiv aparentă, realizată prin preluarea masivă și necritică a actului procurorului, echivalează, în substanța sa, cu lipsa totală a motivării judiciare reale (judecătorul nefiind chemat să reproducă teza acuzării, ci să o supună unui examen propriu, critic, contradictoriu și individualizat; or, tocmai această exigență pare să fi lipsit în cauza de față).

1.48. Potrivit dispozițiilor art. 270 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, JUDECĂTORII răspund disciplinar pentru săvârşirea, cu VINOVĂŢIE, a abaterilor disciplinare prevăzute de lege.

1.49. Sub aspectul laturii obiective, (i) abaterea disciplinară prevăzută de art. 271 lit. a) constă în încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilități, (ii) abaterea prevăzută de art. 271 lit. h) constă în nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când judecătorul știe că există una dintre cauzele prevăzute de lege pentru abținerea sa, (iii) abaterea prevăzută de art. 271 lit. r) constă în redactarea unei hotărâri în care motivarea este formală, aparentă sau lipsită de o analiză judiciară proprie (inclusiv în ipoteza în care considerentele reprezintă o preluare preponderentă, necritică, a susținerilor uneia dintre părți, fără examinarea efectivă a apărărilor și fără expunerea unui raționament juridic autonom, situație ce echivalează, în substanță, cu lipsa motivării reale ori cu o motivare vădit contrară exigențelor logico-juridice ale actului de justiție), iar (iv) abaterea prevăzută de art. 271 lit. s) constă în exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, astfel cum aceste noțiuni sunt definite de art. 272 din legea cadru, iar sub aspectul laturii subiective, faptele sunt imputabile tocmai pentru că magistratul (i) cunoștea în mod clar și amplu existența împrejurărilor care generau obligația de abținere și, cu toate acestea, a continuat să exercite atribuțiile judiciare în cauză, (ii) a nesocotit cu știință sau, după caz, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil normele procesuale incidente privind garantarea imparțialității instanței și (iii) a pronunțat și redactat o hotărâre care reprezintă doar o preluare formală și masivă a perspectivei acuzării, fără o analiză judiciară proprie, efectivă și autonomă:

(i) În ceea ce privește abaterea prevăzută de art. 271 lit. a), deși nu se invocă o situație clasică de incompatibilitate formală, conduita analizată relevă o situație asimilată acesteia, în care judecătorul, prin modul concret de exercitare a funcției, a depășit cadrul rolului său jurisdicțional și a abandonat poziția de echidistanță. Astfel, prin validarea repetată, în termeni de certitudine, a tezei acuzării și prin exteriorizarea unor concluzii ferme asupra elementelor esențiale ale cauzei anterior soluționării propunerii de arestare preventivă, judecătorul a ajuns, în mod implicit, să se poziționeze în sfera intereselor acuzării, asumând un rol incompatibil cu funcția de arbitru imparțial. O asemenea conduită nu doar că afectează imparțialitatea efectivă, dar compromite grav și aparența acesteia, exigență esențială în arhitectura dreptului la un proces echitabil, fiind de natură să afecteze (în mod direct și iremediabil) drepturile părților și înfăptuirea actului de justiție în condiții de deplină legalitate și să submineze încrederea publicului în actul de justiție (afectând imaginea justiției ca serviciu public).

(ii) Sub aspectul abaterii prevăzute de art. 271 lit. h), conduita magistratului relevă o încălcare evidentă a obligației de abținere, în condițiile în care modul de soluționare a cauzei a generat, în mod obiectiv și rezonabil, o aparență serioasă de lipsă de imparțialitate. În mod concret, judecătorul nu s-a limitat la o analiză proprie, autonomă și critică a probelor și susținerilor părților, ci a preluat în mod aproape integral perspectiva acuzării, fără distanțare și fără examinarea efectivă a apărărilor formulate, ceea ce creează percepția clară că instanța s-a identificat cu poziția Ministerului Public. În aceste condiții, judecătorul nu doar că trebuia să conștientizeze existența unui risc serios de afectare a aparenței de imparțialitate, dar avea obligația pozitivă de a formula declarație de abținere, raportat la standardul obiectiv consacrat în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului. Persistența în soluționarea cauzei, în pofida acestor elemente, evidențiază un comportament incompatibil cu exigențele funcției judiciare și cu garanțiile fundamentale ale unui proces echitabil.

(iii) Sub aspectul abaterii prevăzute de art. 271 lit. r), vă rog să constatați că încheierea de arestare preventivă NU conține un raționament juridic propriu al instanței, ci se limitează la reproducerea materialului furnizat de acuzare, fără ca judecătorul să procedeze la o evaluare efectivă a acestuia. Această modalitate de redactare, caracterizată prin preluarea structurii, a formulărilor și chiar a erorilor materiale ale actului de sesizare, relevă absența unei analize judiciare autonome, în sensul cerut de lege. Or, obligația de motivare presupune nu doar reluarea materialului probator, ci efectuarea unui raționament juridic propriu, care să reflecte (i) examinarea/ analiza apărărilor formulate, (ii) evaluarea și filtrarea critică a probelor și (iii) justificarea concretă a necesității măsurii preventive. În lipsa acestor elemente, actul jurisdicțional devine unul formal, incompatibil cu exigențele art. 203 alin. (5) și art. 226 alin. (1) C.Proc.Pen., precum și cu standardele stabilite în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

(iv) Din perspectiva abaterii prevăzute de art. 271 lit. s), apreciez că, sub aspectul laturii subiective, faptele descrise se circumscriu noțiunii de gravă neglijență (în sensul art. 272 din Legea nr. 303/2022), întrucât magistratul a ignorat în mod vădit și nejustificat obligații esențiale ale funcției, respectiv (i) obligația de motivare reală, (ii) obligația de analiză a apărărilor și (iii) obligația de garantare a imparțialității. Caracterul grav al neglijenței rezultă din consecințele directe ale conduitei, respectiv afectarea dreptului la un proces echitabil și transformarea actului jurisdicțional într-o validare formală a poziției acuzării – cu consecința afectării (în mod direct și iremediabil) drepturilor părților și a înfăptuirii actului de justiție în condiții de deplină legalitate și a subminării încrederii publicului în actul de justiție (afectând imaginea justiției ca serviciu public). Conduita descrisă depășește cu mult sfera unei simple deficiențe de motivare sau a unei aprecieri discutabile a probelor, întrucât evidențiază o ignorare evidentă a standardelor minime de analiză judiciară, impuse de dispozițiile legale și de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Preluarea aproape integrală a perspectivei acuzării, în absența unei evaluări critice și a unei examinări reale a apărărilor formulate, echivalează cu o exercitare formală a atribuțiilor jurisdicționale, incompatibilă cu rolul constituțional al judecătorului. În aceste condiții, conduita se circumscrie noțiunii de gravă neglijență, în sensul art. 271 din Legea nr. 303/2022, întrucât abaterea de la standardele profesionale nu este una marginală sau accidentală, ci una evidentă, repetată și cu consecințe directe asupra dreptului fundamental la libertate.

1.50. Se impune astfel a sublinia că elementele expuse nu configurează o simplă eroare de judecată sau o interpretare discutabilă a probelor, ci relevă un mod constant și sistematic de exercitare a funcției judiciare, caracterizat prin validarea repetată și necritică a aceleiași teze acuzatorii, în absența unei analize autonome și efective. Or, în jurisprudența constantă a Inspecției Judiciare, caracterul repetitiv și convergent al unor astfel de conduite reprezintă un criteriu determinant pentru angajarea răspunderii disciplinare, în măsura în care acestea reflectă nu o simplă apreciere punctuală, ci o practică judiciară deficitară, de natură să afecteze în mod direct garanțiile procesului echitabil și încrederea publicului în actul de justiție.

1.51. Gravitatea conduitei este amplificată de natura procedurii în care aceasta s-a manifestat, respectiv soluționarea unei propuneri de arestare preventivă, care implică analiza celui mai important atribut al persoanei – libertatea individuală. În acest context, orice aparență de lipsă de imparțialitate sau de analiză formală dobândește o intensitate sporită, fiind de natură să afecteze în mod direct legitimitatea măsurii dispuse și încrederea justițiabilului că situația sa juridică a fost examinată în mod real și efectiv. Or, tocmai această dimensiune a consecințelor (asupra libertății individuale și asupra percepției publice a actului de justiție) este recunoscută constant în practica Inspecției Judiciare ca element esențial în calificarea unei conduite ca abatere disciplinară.

1.52. Nu în ultimul rând, se impune a se reține că nu ne aflăm în prezența unui act izolat, ci a unui pattern de conduită judiciară, manifestat pe parcursul mai multor încheieri succesive, caracterizat prin utilizarea constantă a acelorași formulări de certitudine și prin validarea repetată a aceleiași teze acuzatorii. Această repetitivitate exclude caracterul accidental al conduitei și evidențiază o modalitate constantă de exercitare a funcției, incompatibilă cu exigențele imparțialității și ale rolului judecătorului în procesul penal. În aceste condiții, răspunderea disciplinară nu poate fi analizată fragmentar, prin raportare la un singur act procesual, ci trebuie evaluată în ansamblu, prin prisma conduitei unitare și continue a magistratului.

1.53. Împrejurările descrise relevă încălcări grave ale obligațiilor profesionale esențiale ale magistratului, având în vedere că obligația de abținere, respectarea regimului incompatibilităților și obligația de a pronunța hotărâri motivate în mod real și autonom nu reprezintă simple facultăți, ci exigențe imperative, instituite în vederea garantării dreptului fundamental la un proces echitabil și a protecției justițiabilului împotriva arbitrariului. Nerespectarea acestor obligații, în contextul dat, este de natură să justifice declanșarea cercetării disciplinare și evaluarea conduitei magistratului din perspectiva abaterilor prevăzute de art. 271 lit. a), h), r) și s) din Legea nr. 303/2022.

Urmarea imediată a conduitei descrise constă în afectarea aparenței de imparțialitate și a încrederii legitime pe care justițiabilul trebuie să o aibă în faptul că propunerea de arestare preventivă este examinată și soluționată de un judecător aflat într-o poziție de deplină neutralitate și echidistanță, precum și în afectarea încrederii că hotărârea prin care se dispune o măsură preventivă privativă de libertate este rezultatul unei analize judiciare reale, proprii și efective – situație care este de natură să aducă atingere bunei înfăptuiri a actului de justiție și prestigiului acesteia, justificând analizarea conduitei sub aspect disciplinar de către organele competente”.

* Citiți aici întreaga plângere disciplinară împotriva judecătoarei Camelia Grecu

sursa: luju.ro

JUDECĂTOARE ACUZATĂ DE INCOMPATIBILITATE – Avocatul Cristian Winzer i-a făcut plângere disciplinară pentru incompatibilitate, neabținere, lipsa motivării și gravă neglijență judecătoarei Camelia Grecu de la Tribunalul Cluj din cazul șefului ARR Cristian Anton

Populare

Stadiului proiectului - Amenajare parc de agrement 1 Mai și platformă pentru evenimente culturale, în Gherla

Percheziții în Cluj la locuinţele unor persoane suspectate că au obţinut ilegal 3,5 milioane de lei printr-un program naţional

În arabă nu există expresia „pierde-vară”, dar ar trebui să se inventeze pentru unul dintre cei mai ipocriți sinecuriști din politica clujeană, consilierul județean Bashar Molhem

Bogdan Ivan - E nevoie de 45-50 de zile de la reluarea traficului de petrol în condiţii normale până când vom reveni la stadiul dinainte de război