În 2025, „Planeta Crăciun” din Piața Unirii nu mai este despre colinde și vin fiert, ci despre profituri mascate și o sfidare fățișă a bunului simț. Sub bagheta Untold Universe, Târgul de Crăciun a devenit un „club exclusivist” în aer liber, unde o simplă ieșire cu familia costă cât un plin de benzină. În timp ce Primăria Cluj-Napoca încasează sume derizorii pentru a ceda centrul orașului, organizatorii impun chirii de mii de euro comercianților, care sunt forțați să vândă la rândul lor la suprapreț.
Târgul de Crăciun, cândva simbolul orașului pentru toți clujenii, s-a transformat în ultimii ani într-o poveste cu gust amar, după ce organizarea a fost câștigată de grupul Untold.
Criticile s-au accentuat, iar în 2025, nemulțumirile explodează: de la prețurile prohibitive la concesiunile dubioase, absența produselor locale și gestionarea „fără transparență”, la umbra unor afaceri cu iz penal și suspiciuni de spălare de bani.
În 2025, Cluj-Napoca găzduiește cinci târguri de Crăciun simultane, desfășurate în locații diferite între noiembrie și februarie. Pe hârtie, abundența ofertei sugerează diversitate și accesibilitate pentru toți clujenii.
În realitate, modelul de business exclusivist promovat de organizatorii din Piața Unirii domină percepția publică și stabilește standardele economice pentru întreg sezonul festiv, transformând multiplicarea evenimentelor într-o simplă extindere geografică a aceleiași formule comerciale.
Ingineria Financiară: Pierderi pe Hârtie, Lux în Dubai
Paradoxul financiar al imperiului Untold a atins cote absurde. Deși Târgul de Crăciun și festivalul principal generează venituri uriașe din bilete, sponsorizări și chirii record, firma Fantesia Untold SRL (organizatorul târgului) și entitățile afiliate raportează constant pierderi sau profituri minime în România.
Organizatorul, respectiv Fantesia Untold SRL (deținut de Untold Universe SA), a obținut prin concesiune, din 2023, două spații centrale pentru Târguri, plătind o redevență infimă comparativ cu potențialul real. Deși studiul inițial estima încasări de 400.000 euro/an pentru Primărie, contractul aduce orașului doar 83.900 lei/an (aprox. 17.000 euro), timp de 5 ani, fără vreo clauză viabilă de renegociere.
Datele financiare sunt sfidătoare: în 2024, Fantesia Untold SRL a avut o cifră de afaceri de peste 5,4 milioane de lei, dar a reușit „performanța” de a ieși pe minus cu peste 1,1 milioane de lei. Aceeași rețetă se aplică și la Untold Universe SA, firma-asociat cu 100% capital social: Pentru anul 2024, Untold Universe SA a raportat un profit de 0 lei, pierderi de 1,4 milioane de lei și datorii totale de 51 de milioane de lei. Administratorii și beneifciarii sunt aceeași la ambele firme; Dorel Sebastian Ferenț și Buta Ioan Bogdan.
Profiturile organizatorului ating sume considerabile, peste 3 milioane lei/an, în timp ce raportează constant pierderi fiscale, fenomen ce ridică semne de întrebare cu privire la „optimizarea” profitului și transferul resurselor către firme-paravan sau țări cu un regim fiscal lejer, cum ar fi Egipt sau Dubai.
Contracte la limita legii
În spatele atmosferei festive, modelul financiar al Untold Universe ridică semne de întrebare majore, oscilând între profituri mascate și parteneriate controversate. Deși evenimentele organizate generează venituri colosale, firma raportează constant pierderi fiscale în România. Mai grav, investigațiile recente ale Gazeta de Cluj și acțiunile DNA au scos la iveală legăturile periculoase dintre universul Untold și rețeaua CryptoData, o companie vizată de procurori pentru spălare de bani și conexiuni dubioase cu foști generali SRI. Perchezițiile efectuate la sediul CryptoData, deținută de Ovidiu Toma, personaj cheie în ecosistemul financiar și sponsor vizibil al evenimentelor Untold, cel puțin pentru ediția din Dubai, conform evz.ro, au dezvăluit mecanisme prin care sume uriașe ar fi fost „dizolvate” prin tranzacții crypto și firme paravan.
Asocierea brandului „Planeta Crăciun” cu aceste circuite financiare anchetate penal transformă târgul dintr-o sărbătoare a comunității într-o posibilă fațadă pentru legitimizarea unor fluxuri de capital suspecte, sub privirea îngăduitoare a unei administrații locale care pare să fi uitat de interesul public.
Ce promite „Planeta Crăciun” și ce oferă
„Planeta Crăciun” (21 noiembrie 2025 – 1 ianuarie 2026) din Piața Unirii se prezintă ca evenimentul de referință al sezonului, cu peste 75 de căsuțe amenajate pe locul central al orașului. Promisiunea oficială include produse tradiționale: mezeluri, brânzeturi, plăcinte ardelenești, kürtős kalács, vin fiert și ceai, completate cu instalații luminoase spectaculoase, roată panoramică, patinoar și Casa lui Moș Crăciun.
Programul artistic anunțat pentru sezon include artiști consacrați pe scena principală, cu seri de vineri și sâmbătă dedicate concertelor, transformând piața într-o scenă de festival în mijlocul iernii. Pe hârtie, oferta pare cuprinzătoare și festivă.
Realitatea economică este diferită. Cele 75 de căsuțe sunt pline de oferte care rivalizează mai degrabă cu restaurantele premium decât cu atmosfera tradițională de târg.
Untold a replicat modelul pe o a doua locație cheie din Cluj-Napoca. Târgul de Iarnă de pe Platoul Sălii Sporturilor (28 noiembrie 2025 – 15 februarie 2026) operează sub aceeași structură contractuală cu Planeta Crăciun din centru, ambele fiind organizate de Fantesia Untold SRL. Chiria comercianților și prețurile? Aceleași. Oferta promisă: experiență similară, dar extinsă pe o perioadă mai lungă. Diferența de amploare și locație nu produce nici o diferență de accesibilitate financiară; este pur și simplu o replicare geografică a aceluiași sistem de exploatare.
De la Magia Crăciunului la Magia Profitului
Piața Unirii vibra cândva de colinde și de aburi de vin fiert care nu-ți usturau portofelul. În 2025, Piața Unirii e ocupată de „Planeta Crăciun”, ediția Untold: atmosferă de exclusivism, chirii cât mesele festive, cozi la ciolanul „de aur” și note de plată ce depășesc orice standard chiar și pentru festivalurile de lux cu bilet la acces. Lumea se plânge de prețuri record, totul pe fondul ireversibilei transformări a municipiului, unde ‘Crăciunul e pentru cei cu bani’.
Experiența culinară din piață a devenit un lux pe care puțini și-l mai permit, prețurile afișate la standuri rivalizând cu meniurile restaurantelor de top din oraș. O simplă porție de ciolan cu iahnie de fasole a ajuns să coste 75 de lei, în timp ce un banal langoș se vinde cu 25 de lei, iar celebrul Kürtős Kalács este taxat cu 30 de lei.
Nici produsele de bază nu au scăpat de inflația specifică evenimentului, vizitatorii fiind nevoiți să plătească 12 lei pentru o sticlă de apă sau 19 lei pentru un pahar de vin fiert, tarife care depășesc semnificativ media pieței locale.
O familie compusă din patru membri care dorește să petreacă o seară completă în târg, incluzând o masă, băuturi calde și acces la patinoar sau roată, ajunge să cheltuiască între 500 și 700 de lei în doar câteva ore.
Taxarea comercianților. Când chiria e mai mare decât profitul
Comercianții locali, baza oricărui târg autentic, se află într-o situație de control financiar maximal. Pentru o singură căsuță în Piața Unirii, chiria ajunge la 7.500 lei plus Taxa pe Valoarea Adăugată și costurile suplimentare pentru curentul electric, ceea ce transformă participarea în târg într-o investiție riscantă pentru micii producători.
Pe Strada Mihail Kogălniceanu, unde se desfășoară Celălalt Târg de Crăciun, tariful rămâne același, 7.500 lei plus TVA. Această structură de costuri forțează comercianții să majoreze dramatic prețurile la produsele vândute.
Un producător local care dorește să-și acopere investiția inițială și să obțină un profit minim trebuie să vândă la rate care sfidează logica economiei locale. Langoșul care ar costa 12-15 lei în piață ajunge la 25 de lei în târg, ciolanul se dublează de la 30-35 lei la 60-75 de lei, iar produsele artizanale suferă majorări similare.
Toleranța autorităților. Dublul standard legal
Oferta târgului a pierdut legătura cu producția locală autentică, fiind sufocată de importuri ieftine și articole provenite de pe platforme online controversate. Produse de tip Temu, semnalate internațional pentru riscuri de siguranță și toxicitate, se vând la liber în numeroase standuri, înlocuind meșteșugul tradițional cu marfă de duzină.
Comerțul local „de calitate” devine o glumă în fața produselor de duzină, tot mai mulți vizitatori reclamand lipsa produselor locale reale.
La nivel național, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a desfășurat campanii masive de control în perioada premergatoare Crăciunului, aplicând în intervalul 24-28 noiembrie 2025 amenzi de 5,45 milioane lei și 1.221 de sancțiuni contravenție pentru nereguli care includ paviment neigienizat cu depuneri grosiere, echipamente cu uzură avansată și management deficient al temperaturilor de păstrare.
Cu toate acestea, în târgurile de Crăciun nu se observă o aplicare similară a acestor standarde. La Târgul de Crăciun din București, inspectorii ANPC au constatat alimente depozitate necorespunzător, etichete lipsă și gestiune defectuoasă a calității, recurgând totuși doar la avertismente verbale, invocand necesitatea de a nu deranja comercianții în sezonul festiv.
Transparență zero
În ciuda scandalului constant, lipsesc criteriile clare de selecție pentru comercianți. Nimeni nu poate verifica standardele de calitate sau performanță propuse de organizator.
De la rețele sociale la piața orașului, clujenii acuză transformarea iernii festive într-un eveniment „de fițe”, destinat celor cu bani și nervi tari. Oamenii povestesc tot mai frecvent că atmosfera s-a răcit, spiritul de comunitate a dispărut, iar târgul a devenit un simbol al sărăciei pentru mulți și ostentației pentru puțini.
Pe forumuri locale, feedbackul e constant: „o glumă proastă, totul e super scump, aceleași decorațiuni obosite, nimic nou, doar prețuri din altă galaxie”.
Cat costă, de fapt, magia la Cluj?
Sub poleiala decorurilor și a reclamelor de sezon, Târgul de Crăciun făcut de Untold a devenit un studiu de caz privind pierderile reale și simbolice suferite de oraș.
Între lipsa de transparență, contracte meșteșugit negociate în dauna comunității, management precar al calității, prețuri exorbitante și suspiciuni penale tot mai vocale, evenimentul duce spiritul Crăciunului departe de orașul „de cinci stele” la care visează administrația locală.
Pe de altă parte, celelalte trei târguri din Cluj oferă perspective diferite, dar cu efecte economice similare. Christmas Opera Fair transformă Parcul Operei într-un sat de iarnă feeric cu peste 15 căsuțe din lemn și o scenă decorată tematic, promițând colinde autentice și reprezentări ale Nașterii Domnului.
Celălalt Târg de Crăciun de pe Strada Kogălniceanu propune preparate cu gust de copilărie de la micii producători locali și artizani talentați, ateliere pentru copii, degustări și turul nocturn al orașului cu Light Bus., unui autobuz supraetajat decorat cu lumini. Promisiunea de alternativă mai accesibilă se destramă rapid sub același model economic: chiria comercianților rămâne 7.500 lei plus TVA, identică cu cea din centru, iar turul cu Light Bus costă 60 de lei pentru un adult, aceeași taxă cu atracțiile premium din Planeta Crăciun.
Târgul de Tradiții de iarnă din Piața Avram Iancu se dedică meșteșugurilor, artei populare și preparatelor tradiționale, fiind singurul care pare să mențină o legătură directă cu autenticitatea culturală.
Cu toate acestea, sub promisiunile acestor alternative, aceeași structură economică opresivă continuă să funcționeze, transformând Crăciunul clujean dintr-o sărbătoare comună într-un sărătoare cu fițe.
sursa: gazetadecluj.ro