Un incendiu a izbucnit în seara zilei de 30 octombrie 2015 la Club Colectiv, situat în Str. Tăbăcarilor nr. 7, sectorul 4 din București, unde trupa ‘Goodbye To Gravity’ susținea un concert de lansare a unui nou album. Potrivit martorilor, incendiul a izbucnit din cauza unor artificii aprinse în timpul concertului, extinzându-se rapid la tavan.
În cursul nopții de 30/31 octombrie 2015, Ministerul Afacerilor Interne anunța că, în urma incendiului de la clubul Colectiv, 27 de persoane au murit și 162 de persoane rănite au fost transportate la spitalele Floreasca, de Arși, Elias, Militar, ”Sf. Pantelimon”, Județean Ilfov, ”Sf. Ioan”, ”Bagdasar-Arseni”, Municipal, Colțea, ”Marie Curie” și ‘Grigore Alexandrescu’. Ulterior, 34 dintre răniți au fost transferați la clinici medicale din Austria, Belgia, Olanda, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Israel și Elveția.
Sediul clubului Colectiv, avariat de incendiu, situat in clădirea fostei fabrici bucureştene ‘Pionierul’.
În cadrul ședinței extraordinare de guvern din 31 octombrie 2015, au fost declarate trei zile de doliu național pe teritoriul României (31 octombrie, 1 și 2 noiembrie).
În perioada care a urmat, mai mulți dintre răniții internați în spitale din București sau transferați în unități spitalicești din străinătate au murit, fiind înregistrați în total 64 de morți.
Ca urmare a tragediei de la Colectiv, la 3 noiembrie 2015, câteva mii de manifestanți din București și alte câteva sute din țară au cerut demisia premierului Victor Ponta, a vicepremierului Gabriel Oprea și a primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone. La 4 noiembrie 2015, Guvernul Ponta și primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, au demisionat.
Mai multe persoane au decedat si alte zeci au fost rănite în urma unei explozii, urmată de un incendiu, care a avut loc în clubul Colectiv din sectorul 4 al Capitalei, unde la acel moment se aflau aproximativ 200 de oameni.
Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO
Plenul Camerei Deputaților a adoptat, la 21 martie 2017, OUG nr. 74/2016 prin care s-a stabilit prelungirea cu doi ani a posibilității decontării tratamentelor victimelor tragediei din clubul Colectiv care beneficiau de îngrijire medicală în străinătate. La 11 aprilie 2017, președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind aprobarea OUG nr. 74/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2015 privind plata tratamentului în străinătate în cazul persoanelor a căror stare de sănătate a fost afectată în urma tragicului eveniment produs în clubul Colectiv.
Mai multe persoane au decedat si alte zeci au fost rănite în urma unei explozii, urmată de un incendiu, care a avut loc în clubul Colectiv din sectorul 4 al Capitalei, unde la acel moment se aflau aproximativ 200 de oameni.
Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO
La 14 octombrie 2020, plenul Camerei Deputaților a adoptat un proiect de lege potrivit căruia cheltuielile aferente oricăror tratamente, în țară sau străinătate, ale persoanelor a căror stare de sănătate a fost afectată în urma incendiului de la Colectiv vor fi plătite din bugetul Ministerului Sănătății, pe toată durata vieții acestora.
Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 56/2015 a fost adoptat în unanimitate, cu 220 voturi ‘pentru’. Senatul a adoptat acest proiect de lege, Camera Deputaților fiind for decizional în acest caz. În 19 octombrie 2020, proiectul de lege adoptat a fost trimis la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare. Șeful statului a anunțat, în 28 octombrie, că data promulgării acestei legi este chiar 30 octombrie 2020, când s-au împlinit cinci ani de la incendiul din Colectiv.
***
Dosarul ‘Colectiv’
În urma anchetei declanșate, cei trei patroni de la clubul Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea și Costin Mincu – au fost trimiși în judecată, la 28 aprilie 2016, fiind acuzați de săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală și neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă. În același dosar au fost trimiși în judecată Daniela Niță (patroana firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL), Cristian Niță (director) și Viorel Zaharia (pirotehnist). Au mai fost deferite justiției persoanele juridice SC Colectiv Club SRL și SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
Procurorii arătau, în rechizitoriul care a însoțit dosarul de trimitere în judecată, că patronii clubului Colectiv ‘au încurajat și permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condițiile în care spațiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgență, precum și desfășurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului’.
Daniela Niță a fost acuzată că, în calitate de administrator al SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, a procurat de la societatea Enigma Firework Limited din Bulgaria produse pirotehnice de tip ‘fântână de scenă’ neînsoțite de fișe tehnice – care, în conformitate cu instrucțiunile de utilizare scrise în limba bulgară pe eticheta fiecărui produs, dar netraduse, trebuie utilizate numai în spațiu deschis și amplasate în poziție verticală, pe un suport stabil și plat, se mai arăta în rechizitoriu.
Daniela Niţă, administrator şi acţionar majoritar al firmei de la care erau artificiile din clubul Colectiv, părăseşte sediul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).
Foto: (c) LIVIU ŞOVA / AGERPRES FOTO
Fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone a fost trimis în judecată, la 5 mai 2016, fiind acuzat de săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu, provocând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice și ale sectorului 4 al municipiului București. Au mai fost deferite justiției alte trei persoane din cadrul Primăriei sectorului 4: Aurelia Iofciu, Larisa Luminița Ganea și Ramona Sandra Moțoc.
Cristian Popescu Piedone, fostul primar al sectorului 4, s-a prezentat la DNA în dosarul privind tragedia de la clubul Colectiv.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
La 27 iulie 2016, Marian Moise, unul dintre cei doi pirotehniști (alături de Viorel Zaharia) care au montat artificiile în clubul Colectiv, a fost pus sub control judiciar de procurorii Parchetului General, fiind acuzat că nu a luat toate măsurile de prevenire a unui incendiu, dând dovadă de ‘gravă neglijență’.
Marian Moise, unul din cei doi pirotehnişti care au montat artificiile în clubul Colectiv, părăseşte sediul Parchetului de pe lângă ICCJ.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
O lună mai târziu, la 29 august 2016, Marian Leușteanu, unul dintre supraviețuitorii tragediei de la Colectiv, a fost audiat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și s-a constituit parte civilă în dosar. Tribunalul București a respins, la 14 octombrie 2016, toate cererile și excepțiile invocate de fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone, instanța dispunând începerea judecării pe fond în dosarul Colectiv. De asemenea, instanța a constat legalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii DNA.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
La 28 octombrie 2016, procurorii militari ai DNA au dispus trimiterea în judecată a Antoninei Radu și a lui George Petrică Matei, la data faptelor ofițeri-inspectori de prevenire cu gradul de căpitan în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) București – Ilfov, arătând că aceștia nu și-au îndeplinit obligațiile ce decurgeau din conținutul prevederilor legale privind prevenirea și apărarea împotriva incendiilor, deși au luat cunoștință și au constatat că acel club din București desfășura activități specifice fără a deține aviz/autorizație de securitate la incendiu.
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
La 15 ianuarie 2018, Tribunalul București a admis ca dosarul în care erau judecați Antonina Radu și George Petrică Matei să fie reunit cu dosarul Colectiv în care erau inculpați patronii clubului și fostul primar Cristian Popescu-Piedone.
Petrică George Matei, angajat al ISU Bucureşti – Ilfov, a fost adus cu mandat la DNA pentru a fi audiat în cazul incendiului din clubul Colectiv.
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
Parchetul General a anunțat, în 31 octombrie 2018, că procurorii continuau ancheta într-un dosar disjuns din ‘Colectiv’ în legătură cu intervenția autorităților și acordarea primelor îngrijiri medicale la locul incendiului și a precizat că erau analizate 81 de expertize medico-legale privind leziunile suferite de persoanele care au supraviețuit tragediei.
La 22 octombrie 2019, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, s-a prezentat la sediul Parchetului General pentru a fi audiat ca martor într-un dosar disjuns din ‘Colectiv’, în legătură cu intervenția autorităților și acordarea îngrijirilor medicale la locul incendiului, dar și modul în care a fost efectuat transferul răniților la spitale din străinătate.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Tribunalul București a pronunțat sentința în dosarul Colectiv în decembrie 2019, fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone fiind condamnat la 8 ani și 6 luni închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizațiilor de funcționare pentru club, iar cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea și Costin Mincu – la câte 11 ani și 8 luni închisoare, pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă și neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă.
Cei trei acţionari şi administratori ai clubului Colectiv – George Anastasescu (stg.), Paul Gancea (dr.) şi Costin Mincu – au primit mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile, a decis Judecătoria Sectorului 4.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
De asemenea, Daniela Niță – patroana firmei de artificii – a fost condamnată la 12 ani și 8 luni de închisoare cu executare. În același dosar, pirotehniștii Viorel Zaharia și Marian Moise au primit 9 ani și 8 luni de închisoare, respectiv 10 ani, iar Cristian Niță, director al firmei de artificii, a primit 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare.
George Matei și Antonina Radu, cei doi pompieri de la ISU București care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privința respectării normelor PSI, au fost condamnați la câte 9 ani și 2 luni de închisoare. Aurelia Iofciu (șef al Serviciului autorizări comerciale din Primărie) a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminița Ganea (consilier superior) – 7 ani, Ramona Sandra Moțoc (referent superior) – 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moțoc, instanța a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunității.
SC Colectiv Club SRL și SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, acuzate de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, au fost condamnate la 470 zile amendă, cu o sumă corespunzătoare de 5.000 de lei amendă pe zi. De la SC Colectiv Club SRL a mai fost confiscată și suma de 62.298 lei.
Totodată, Tribunalul București a decis ca persoanele condamnate în dosarul Colectiv să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 și ISU București-Ilfov, daune morale și materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
La 18 septembrie 2020, Curtea de Apel București a început judecarea apelului în dosarul Colectiv, iar la 30 septembrie au început audierile. Judecătoarea Adina Dumitrache, președintele completului de judecată, i-a chemat pe inculpați în față și i-a anunțat că aveau dreptul să dea declarații, iar cine nu dorea să o facă atunci urma să fie audiat mai târziu, dar la ‘cerere’. Doar trei inculpați au acceptat să fie audiați în acea zi, iar alții, printre care și Cristian Popescu Piedone, au precizat că voiau să dea declarații la alt termen al procesului.
Curtea de Apel București a dispus la 17 mai 2023 reducerea pedepsei aplicate lui Costin Mincu, unul dintre patronii clubului Colectiv, de la 8 ani la 6 ani și 6 luni, ca urmare a prescrierii faptelor pentru două infracțiuni. Magistrații i-au admis lui Mincu o contestație în anulare împotriva deciziei definitive de condamnare din mai 2022 și au constatat că, pentru două dintre infracțiunile de care acesta era acuzat – vătămare corporală din culpă și neluarea măsurilor legale de sănătate și securitate în muncă -, faptele s-au prescris. În consecință, au fost anulate pedepsele aplicate acestuia pentru cele două infracțiuni de 2 ani și 6 luni închisoare, respectiv 2 ani închisoare.
Fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat definitiv la 12 mai 2022 de Curtea de Apel București la 4 ani închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în legătură cu tragedia din octombrie 2015 de la clubul Colectiv. Inițial, la instanța de fond – Tribunalul București – acesta primise 8 ani și 6 luni de închisoare cu executare, însă judecătorii de la CAB au admis apelul primarului și au decis scăderea pedepsei la 4 ani închisoare cu executare.
La 21 iunie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în casație formulat de Cristian Popescu Piedone și a dispus punerea acestuia în libertate.
La 18 martie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus trimiterea dosarului Colectiv 2 la Parchetul General și reluarea anchetei referitor la modul de intervenție a autorităților, posibile infecții nosocomiale în spitale și transferul răniților în străinătate după tragedia din octombrie 2015. Decizia a fost luată după ce judecătorii au admis mai multe plângeri împotriva soluției de clasare dispuse de Parchetul General în iunie 2024.’Admite plângerile formulate de petenții Nicodemus Marvin, Ștefan Mihaela, Ștefan Cariolan, Ștefan Andrei Florian, Chelba Irina și Geambașu Ruxandra împotriva ordonanței din data de 4 iunie 2024 emisă în dosarul nr. 184/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală, menținută prin ordonanța nr. 166/II/2/2024 din data de 4 septembrie 2024 a procurorului șef al Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și prin ordonanțele nr. 194/II/2/2024 și nr. 195/II/2/2024 emise la data de 22 octombrie 2024 de procurorul șef al Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Desființează soluția atacată și trimite cauza în vederea continuării urmării penale. Definitivă’, se arată în decizia Instanței supreme. Este vorba de partea din dosarul Colectiv în care familiile celor decedați sau răniți au reclamat condițiile improprii din spitale, dar și modul în care au fost efectuate transferurile la spitalele din străinătate.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
***
La 28 martie 2016, a fost înființată Asociația Colectiv GTG 3010, cu scopul de a lupta pentru drepturile tuturor celor afectați de tragedie, pentru răniți și familiile tinerilor dispăruți. Asociația are șapte membri fondatori și este condusă de Eugen Iancu.
Eugen Iancu, membru fondator al Asociaţiei Colectiv GTG 3010, participă la conferinţa de presă pe tema construirii unei maternităţi noi în curtea Spitalului Clinic de Urgenţă ‘Sf. Ioan’, oragnizată de Asociaţia Colectiv GTG 3010.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
În octombrie 2016, a avut loc evenimentul caritabil #3010 Festival, organizat în beneficiul victimelor din clubul Colectiv. La acel moment, aproximativ 100 dintre răniții din Colectiv aveau nevoie de tratamente și intervenții medicale.
La un an și nouă luni de la tragedia din Clubul Colectiv, a avut loc evenimentul ”Noapte albă la #Colectiv” – din seara de 30 iulie, ora 20.00, până în dimineața de 31 iulie, ora 8.00, au fost aprinse lumânări în memoria victimelor. Momentul a marcat și amenajarea spațiului din Piața Bucur, unde a fost amplasat monumentul dedicat victimelor Colectiv.
În iulie 2017, un supraviețuitor al incendiului din clubul bucureștean Colectiv a murit, iar Eugen Iancu, președintele Asociației Colectiv GTG 3010, a spus că este cea de-a 65-a victimă a incendiului din Colectiv.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
La 30 octombrie 2018, Arhiepiscopia Bucureștilor a oficiat două slujbe de pomenire pentru tinerii morți în incendiul din clubul Colectiv, la biserica Sfântul Nicolae – Broșteni și în Piața Bucur, în imediata apropiere a locului tragediei. În fiecare an, de altfel, au loc acțiuni de comemorare și slujbe de pomenire în memoria victimelor de la Colectiv, la Biserica ‘Sf. Nicolae’ – Broșteni și în fața fostului club.
Numele celor patru muzicieni din trupa Goodbye To Gravity care au murit în urma incendiului din clubul Colectiv – Alex Pascu, Mihai Alexandru, Vlad Țelea și Bogdan Enache – au fost gravate pe un microcip plasat la bordul sondei spațiale americane InSight, creată de NASA, care a asolizat cu succes pe planeta Marte, la 27 noiembrie 2018.
Foto: (c) Goodbye To Gravity/Facebook
Filmul ‘colectiv’ al cineastului Alexander Nanau a câștigat, în 6 octombrie 2019, premiul Golden Eye pentru cel mai bun documentar, la cea de-a 15-a ediție a festivalului Internațional de Film de la Zürich. Același film documentar a fost, la 15 octombrie 2020, propunerea României la premiile Oscar 2021, pentru secțiunea ‘Cel mai bun lungmetraj internațional’, anterior numită ‘Cel mai bun film într-o limbă străină’. Propunerea a fost făcută de o comisie a Centrului Național al Cinematografiei (CNC). AGERPRES/(Documentare – Ruxandra Bratu; editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)
sursa: agerpres.ro