Interlopul Ioan Clămparu, care execută o pedeapsă de 25 de ani de închisoare în Penitenciarul de Maximă Siguranță Aiud, cere daune morale de 200.000 de lei de la un medic pe care îl acuză că i-a pus în pericol viața.
În plus, deținutul a formulat și plângere penală față de cadrul medical care activează la Spitalul Militar de Urgență „Dr Constantin Papilian” din Cluj-Napoca. Inițial, plângerea a fost clasată, dar un judecător a obligat procurorul să reia cercetările și să audieze persoanele implicate în cauză, potrivit libertatea.ro.
Deținutul a fost diagnosticat cu o boală gravă de ficat, pentru care a urmat un tratament în penitenciar. La un moment dat, un medic a decis să întrerupă tratamentul, având în vedere riscul ridicat al acestuia „de a dezvolta o formă severă de COVID” și lipsa de tolerență la medicamentul administrat. „După 4 săptămâni în care tratamentul a fost stopat fără justificare şi în mod cu totul neprofesional, dna dr (…) a studiat mai amănunțit standardele medicale pe care le cunoştea oricum, sens în care şi-a reconsiderat poziția. Întreruperea prematură a tratamentului şi reluarea lui ulterioară, la distanță de o lună, au făcut ca organismul să nu mai recepteze tratamentul în maniera așteptată şi chiar să conducă la înrăutățirea iremediabilă a stării sale de sănătate”, susține deținutul în acțiunea ce urmează a fi judecată de Tribunalul Cluj. Clămparu afirmă că medicul i-a întrerupt tratamentul administrat cu încălcarea protocolului medical în vigoare și cu „încălcarea obligaţiei fundamentale” de a-l informa în legătură cu motivele deciziei şi consecințele continuării sau întreruperii administrării medicației.
Deținutul mai spune că numai el era în măsură, în funcție de informarea asupra riscurilor de către medic, să solicite întreruperea tratamentului. Acesta a depus o plângere și la Colegiul Medicilor, care a fost respinsă. Medicul acuzat (Ioana C.) susține că întreruperea tratamentului a fost corectă, lucru certificat și de Comisia de Disciplină a Colegiului Medicilor Cluj.
„S-a apreciat corect faptul că tratamentul a fost întrerupt în mod justificat, datorită faptului că pacientul a prezentat o lipsă de toleranţă, criteriu de întrerupere a terapiei prevăzut expres în protocol. S-a ajuns la această concluzie prin analiza valorilor unor constante din timpul tratamentului anterior întreruperii, precum şi prin observarea creşterii valorilor după întreruperea definitivă a tratamentului. Este recunoscut ştiinţific că progresiunea afecțiunii este întâlnită la 10-15% dintre pacienți la doi ani și la 70-80% dintre pacienți la 5-10 ani de la stabilirea diagnosticului, fapt evidențiat și în decizia Colegiului Medicilor”, afirmă medicul.
Clămparu, supranumit și „Cap de porc”, este considerat şeful uneia dintre cele mai mari reţele de proxenetism din Europa ultimelor decenii. Și-a început cariera infracţională în 1988, când a ucis în bătaie o persoană întâlnită întâmplător pe stradă, în Botoşani. Pentru această faptă a stat la închisoare zece ani, între 1988 şi 1998. După gratii, şi-a cunoscut o parte dintre „asociaţii” de mai târziu, împreună cu care, între 2001 şi 2004, a pus pe picioare o reţea de proxenetism care „exporta” în Spania sute de femei din România şi Republica Moldova.
Clămparu execută pedeapsa, în regim „închis”, la Penitenciarul Aiud începând cu anul 2015, când a fost extrădat din Spania. Liderul interlop avea la momentul respectiv trei condamnări, în Spania, Italia și România, care însumau aproape 50 de ani de închisoare.
Magistrații români au decis, în 2017, ca acesta să execute 25 de ani în România și să scadă din pedeapsă perioada de patru ani cât s-a aflat în stare de arest, în Spania. Bărbatul de 56 de ani a ispășit până în prezent 14 ani, perioadă la care se adaugă și eventualele zile câștigate în penitenciar.