Curtea de Apel Cluj, alături de celelalte Curți de apel din România, a adoptat, marți, 26 august 2025, o hotărâre prin care solicită Guvernului și Parlamentului retragerea de urgență a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților.
Biroul de Informare și Relații Publice din cadrul Curții de Apel Cluj aducea la cunoștință că înm data de 26 august a avut loc Adunarea Generală a judecătorilor Curții de Apel Cluj, având pe ordinea de zi exprimare unui punct de vedere cu privire la proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraților și a independenței justiției.
În cadrul reuniunii au fost avute în vedere o serie de considerente ce afectează grav stabilitatea şi independența statutului judecătorului, cu consecințe grave asupra actului de justiție, ce se răsfrång direct asupra fiecărui cetățean:
– lipsa de previzibilitate şi stabilitate a statutului judecătorilor, ca urmare a aşa-numitelor „reforme”, cu consecințe dramatice asupra sistemului judiciar, care nu fac decât să submineze constant statutul magistraților, conducând la plecări masive din sistem şi la o creştere a dezinteresului față de profesie din partea absolvenților de drept sau a tinerilor profesionişti; punerea şi repunerea în discuție, în ultimii 7 ani, a statutului judecătorilor, prin modificarea substanțială a Legilor Justiției (în 2017- 2018), prin adoptarea unor noi Legi ale Justiției (proiectul fiind lansat în 2020, iar legile adoptate în 2022), prin rediscutarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor (în proiectele de acte normative din 2019, 2020, 2021), prin adoptarea Legii nr. 282/2023 şi, apoi, prin reluarea dezbaterilor asupra pensiilor de serviciu ale magistraților în 2024, respectiv prin prezentarea şi punerea în dezbatere publică a unui nou proiect de lege în 2025:
1) Curţii Constituţionale: Deciziile nr. 20/2000, 873/2010, 433/2013, 501/2015, 45/2018, 153/2020, 900/2020 din care reiese că pensia de serviciu pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistraţii; principiul independenţei justiţiei apără pensia de serviciu a magistraţilor, ca parte integrantă a stabilității financiare a acestora, în aceeaşi măsură cu care apără celelalte garanţii ale acestui principiu;
2) Curţii de Justiție a Uniunii Europene: cauzele C-64/16, C-262/88, C83/19, C-224/01, C-762/23, precum şi în cea mai recentă dintre cestea, respectiv cauza C-762/23 din 05.06.2025, în care s-a statuat că pensia magistratului nu trebuie să fie contributivă, ci trebuie să aibă un cuantum cât mai apropiat de ultimul salariu în plată al magistratului şi să fie actualizată periodic cu salariul magistratului în funcţie, dispoziții pe care proiectul nu le respectă;
3) Curţii Europene a Drepturilor Omului, e.g., cauzele Zubko şi alţii v. Ucraina, Khoniakina v. Georgia, Kubat şi alţii v. Cehia: neacordarea de către stat a beneficiilor judecătorilor în timp util este incompatibilă cu necesitatea de a asigura capacitatea acestora de a-şi exercita funcţiile judiciare în mod independent şi imparțial, pentru a fi protejaţi de presiuni externe menite să
le influenţeze deciziile și comportamentul;
– impunerea proiectului de lege de către Guvern, în lipsa oricărei consultări, în pofida sublinierii din Avizul nr. 940/2018 al Comisiei de la Veneția, potrivit căruia este esențial ca orice reformă să fie rezultatul unui proces legislativ transparent, bazat pe consultări ample cu profesioniştii din sistemul judiciar şi cu societatea civilă, pentru a asigura stabilitatea şi
predictibilitatea normelor legale, precum şi în pofida Avizului 18(2015) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, prin care s-a reafirmat că puterea judecătorească este una dintre cele trei puteri ale statului într-o democrație; acestea sunt complementare şi nicio putere nu este „supremă” şi nu le domină pe celelalte; celelalte puteri ale statului trebuie să recunoască funcţia constituţională legitimă îndeplinită de puterea judecătorească şi să se asigure că aceasta dispune de resurse suficiente pentru a îndeplini acele funcții; analizele şi criticile aduse de o putere a statului unei alte puteri a statului trebuie făcute într-un climat de respect reciproc; deciziile puterilor legislativă sau executivă care elimină protecţiile de bază ale independenţei judiciare sunt inacceptabile, chiar dacă sunt disimulate;
– impunerea proiectului de lege pe fondul unui climat public de ură împotriva magistraților, format sau alimentat de declaraţii politicianiste iresponsabile, într-o campanie publică de demonizare a magistraţilor; prezentarea sistemului judiciar ca fiind vinovat pentru eşecuri ale celorlalte puteri în domenii în care justiţia, potrivit Constituției, nu are nici o atribuţie, creându-se riscul major ca toate aceste acţiuni ale executivului şi legislativului să inducă cetăţenilor ideea că sistemul judiciar este doar un instrument la discreţia factorului politic ce se comportă autocratic; „omisiunea” de a se menționa, în cadrul campaniei agresive îndreptate împotriva magistraţilor, că în România există 212.000 de persoane (bugetari) cu pensii de serviciu şi speciale, din care doar 5.600 sunt magistraţi, puterea executivă având, deci, în vedere doar procentul de 2,64% din aceste pensii, cât reprezintă cele ale magistraților, nepreocupându-se de procentul masiv de 97,36%, în dispreţul standardelor europene, după cum puterea executivă nu este interesată nici de faptul că pensiile magistraţilor reprezintă doar 0,1% din numărul pensiilor care se plătesc lunar, fiind evident că vehiculata scădere a deficitului economic nu poate fi obţinută din 2,64% sau din 0,1%;
– evidenţierea clară, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a faptului că, doar printr-o gravă deformare a realității, statutul magistraţilor poate fi prezentat ca un privilegiu”, iar «a vorbi de la nivelul puterii executive despre tăierea aşa-ziselor privilegii înseamnă, în fapt, a slăbi, în mod deliberat, statutul judecătorilor, al magistraţilor;
– avertismentul Retelei Europene a Consiliilor Judiciare care a semnalat că acum există în România o combinație inacceptabilă de atacuri politice şi mediatice la adresa magistraţilor, modificări legislative ale statutului magistraţilor fără consultări, ceea ce generează o instabilitate cronică a acestui statut şi, implicit, un pericol real pentru statul de drept;
Din cele 49 de voturi valabil exprimate, cu o largă majoritate, Adunarea Generală a judecătorilor Curții de Apel Cluj:
Solicită ferm retragerea de urgență a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților.
Solicită ferm reprezentanților puterii executive şi puterii legislative să înceteze campania agresivă împotriva puterii judecătoreşti, care afectează grav statul de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiţie independentă.
Incepând cu data de 27.08.2025 şi până la retragerea proiectului de lege amână soluționarea cauzelor, cu excepțiile celor urgente.
Vor fi soluţionate cauzele pentru care, anterior datei de 27.08.2025, s-a dispus amânarea pronunţării hotărârii, indiferent de materie.
Judecătorii îşi vor îndeplini atribuţiile administrative, cele privind motivarea hotărârilor, efectuarea procedurilor de verificare şi regularizare a cererilor, studiul individual şi formarea profesională continuă, precum şi alte atribuţii legale şi regulamentare.