La peste 30 de ani de la moartea eseistului clujean Ion Negoițescu, primul scriitor român care a vorbit deschis despre experiențele sale homosexuale, jurnalul său rămâne nepublicat. Conform testamentului, acest document intim putea fi făcut public abia în 2023. Deși termenul a trecut, volumul nu a ajuns încă pe piață. Contactat de Gazeta de Cluj, scriitorul Emil Hurezeanu, fost ministru de Externe și persoana desemnată de Negoițescu să aibă grijă de manuscris, a declarat că acesta este „în curs de publicare” la Editura Humanitas. Am întâmpinat dificultăți în a contacta editura, trei dintre numerele de telefon fiind nefuncționale. În cele din urmă, am reușit să luăm legătura cu un reprezentant, care nu a putut oferi un răspuns concret și ne-a redirecționat către secțiunea „în curs de publicare” de pe site-ul oficial, unde nu e nici urmă de jurnalul lui Negoițescu. L-am contactat și pe scriitorul și jurnalistul Petru Romoșan, apropiat al lui Negoițescu, pentru a obține un punct de vedere.
Jurnalul lui Negoițescu nu apare la secțiunea în curs de publicare, de pe site-ul editurii Humanitas
În luna iulie l-am contactat pe scriitorul Emil Hurezeanu, fost Ministru al Afacerilor externe şi fost Ambasador al României în Germania şi Austria pentru a afla ce s-a ales de jurnalul încă nepublicat al lui Ion Negoiţescu.
„Jurnalul s-a deschis către publicare după 30 de ani, în 2023. E în lucru la Editura Humanitas. Sunt mai mulţi editori. Nu ştiu când va apărea, eu doar mă asigur că sunt respectate clauzele”, a declarat Hurezeanu.
Am reușit să contactăm editura Humanitas, iar o reprezentantă ne-a declarat că nu știe dacă Jurnalul de maturitate al lui Ion Negoițescu este într-adevăr în curs de publicare. Totuși, a precizat că, în cazul în care volumul ar fi în pregătire, acesta ar trebui să apară pe site-ul oficial ca atare. Deocamdată, Jurnalul de maturitate, care continuă Straja Dragonilor, jurnalul de tinerețe al lui Negoițescu, nu figurează pe site ca fiind în curs de apariție.
Ion Negoitescu Petru Romoșan, Horia Benea si Securitatea
Petru Romoșan, jurnalist, scriitor și fondator al editurii Compania, a fost acuzat de colaborare cu Securitatea. La 31 iulie 2009, pe site-ul ziarului Cotidianul a fost publicat, pentru aproximativ 55 de minute, un articol semnat de Mirela Corlăţan, intitulat „Petru Romoşan, turnătorul lui Horia Bernea şi al lui Ion Negoiţescu“. La scurt timp, noul director al publicaţiei, Cornel Nistorescu, a decis să îl retragă din ediţia online. Totuşi, textul a început imediat să circule pe diverse bloguri. Romoșan era acuzat că i-ar fi turnat la Securitate pe scriitorul Ion Negoiţescu şi pe arhitectul Horia Bernea.
Semnatara articolului, Mirela Corlățan, scria pe blogul personal, la data de 1 august 2009, următoarele:
„Am așteptat, e drept, mai bine de doi ani răspunsul de la CNSAS, însă acesta a confirmat cele știute de mine și a adus chiar elemente în plus, privind turnătoriile despre Horia Bernea și Paul Gherasim, ale căror ateliere de creație Romoșan le frecventa cu asiduitate în a doua jumătate a anilor ’80.”
Lupta dintre Petru Romoșan si CNSAS. Instanța i-a dat dreptate lui Romoșan
În 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a pronunțat verdictul final în dosarul scriitorului Petru Romoșan, despre care Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) susținuse în 2009 că ar fi fost informator. Conform deciziei instanței, Romoșan nu este vinovat de colaborare cu poliția politică în privința pictorilor Horia Bernea și Paul Gherasim, și nici a criticului literar Ion Negoițescu.
Prin decizia din 8 decembrie 2011, ÎCCJ a respins ca nefondat recursul înaintat de CNSAS. Procesul avea ca obiect stabilirea calității de lucrător sau colaborator al Securității a scriitorului, care și-a început activitatea profesională la Cluj, în 1972.
În iunie 2009, CNSAS a făcut publice, la solicitarea ziarului Cotidianul, presupusele legături ale lui Romoșan cu Securitatea. Dezvăluirea a generat un scandal major în mediul artistic și în presă, mai ales după ce directorul ziarului, Cornel Nistorescu, a refuzat inițial să publice articolul despre prietenul său, Romoșan. Potrivit CNSAS, arhivele conțineau un angajament olograf din 26 septembrie 1987, prin care Romoșan accepta, sub numele conspirativ „Robert”, să furnizeze informații Securității despre atitudinea, activitatea, preocupările și anturajul a doi pictori membri ai Uniunii Artiștilor Plastici, scria publicația Ora de Cluj la acea vreme.
Petru Romoșan nu vrea să mai dea declarații publice, dar scrie o carte în care promite că va explica totul
L-am contactat pe scriiitorul și jurnalistul Petru Romoșan, patron al editurii Compania, pentru un punct de vedere. Deși nu mai vrea să dea declrații publice, Romoșan ne-a spus că scrie o carte în care va explica tot ce s-a întâmplat.
“Mi-a facut destul rău la vremea respectivă și nu mai vreau să vorbesc. În general, cu toată simpatia pe care o am pentru Gazeta, chiar vă citesc din timp in timp, dar o vreme am decis să nu mai dau din clanță. Scriu o carte de memorii în care multe dintre lucrurile astea o sa fie explicate”, a declarat Romoșan pentru Gazeta de Cluj.
sursa: Gazeta de Cluj