Povestea metroului din Cluj-Napoca a demarat în forță, în campania pentru alegerile locale din vara lui 2024. Primarul Emil Boc a prezentat proiectul drept una dintre cele mai mari realizări pentru oraș, o investiție de anvergură pe bani europeni, inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Numai că, surpriză. Totul s-a dovedit a fi un exercițiu de PR electoral bine pus la punct, proiectul fiind, în realitate, doar o farsă electorală, fiind scos de pe finanțarea europeană un an mai târziu, în 2025, imediat dupa trecerea alegerilor. Urmăriți o istorie a minciunii, incompetenței și complicității politice care au dus la pierderea completă a finanțării europene.
Emil Boc a luat lopata în mână, alături de Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu, pentru a marca, în fața camerelor de filmat, începerea lucrărilor. Totul a părut încă de atunci un eveniment electoral, menit să arate că proiectul are sprijin politic la cel mai înalt nivel și că se va face indubitabil. Așa pornea cel mai mare proiect de investiție urbană de după Revoluție.
Doar câteva luni mai târziu, optimismul electoral s-a dus! Boc avea să fie reales primar (și cu această promisiune) și imediat au început problemele. Încă de la finalul anului trecut, premierul de atunci Marcel Ciolacu avertiza că proiectul nu se simte bine.
„Am un motiv personal de îngrijorare în ceea ce priveşte finanţarea metroului de la Cluj-Napoca”, declara Ciolacu în septembrie 2024. (detalii AICI)
Încă din august 2024, Gândul anunța pierderea finanțării din PNRR pentru metroul clujean. Cei 300 de milioane de euro alocați inițial urmau să fie pierduți, iar proiectul a fost scos de pe lista investițiilor din PNRR.
În octombrie, ministrul Adrian Câciu confirma informația publicată de Gândul. El anunța că metroul va fi finanțat prin obligațiuni verzi emise de statul român.
„Pentru metroul de la Cluj se va găsi o finanțare. S-a găsit, de fapt, o finanțare în Programul de Transport. Va fi finanțat și din obligațiuni verzi emise de statul român, în sensul transportului verde. Metroul de la Cluj va fi scos din PNRR ca investiție, iar contravaloarea celor 300 de milioane de euro va fi mutată pe altă investiție care este deja în execuție și produce cheltuieli”, spunea Câciu la un eveniment organizat de Financial Intelligence. (detalii AICI)
Motivul: Viciu de procedură
Așa cum Gândul relata încă din august 2024, problema reală era una birocratică. Din cele nouă erate publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, doar cinci au fost acceptate, iar patru respinse. Practic, un viciu de procedură a blocat finanțarea. Întrebarea care se pune este cine răspunde?
În iulie 2025, actualul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, confirma oficial situația.
„Este vorba de nerespectarea regulamentului european cu privire la achizițiile publice, în sensul că anumite erate, de exemplu, la aceste achiziții nu au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”, spunea acesta la Palatul Victoria. (detalii AICI)
Boc acuză „informații false și alarmiste”
Primarul Emil Boc nu a părut deranjat de pierderea fondurilor europene. După declarațiile lui Pîslaru, acesta a spus, în ședința Consiliului Local Cluj-Napoca din 15 iulie că „noi nu putem lucra după cum se alarmează unii sau alții”.
„Se lansează tot felul de informații false și alarmiste, că nu are contract de finanțare, că nu are autorizație de construire. Metroul are contract de finanțare, semnat în 29 decembrie 2022, între Ministerul Transporturilor și Municipiul Cluj-Napoca. Pentru cei care spun că nu există contract de finanțare, îi invit să se uite pe site-urile aferente sau să ni-l ceară nouă. Lucrarea aceasta este pentru eternitate, nu-i făcută pentru un an de zile. Cum îți faci o casă sau un coteț pentru animale sau un coteț pentru cățel”. (detalii AICI)
Cum răspund autoritățile statului la întrebările Gândul
Gândul a pus întrebări la toate instituțiile statului implicate în gestionarea proiectului de la Cluj, având în vedere suma amețitoare de peste 2 miliarde de euro. I-am întrebat pe rând pe ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, pe ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, pe ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, dar și pe edilul Clujului, Emil Boc.
Am vrut să aflăm cine este vinovat pentru pierderea finanțării din PNRR și dacă proiectul are în continuare sursa de finanțare asigurată.
Dragoș Pîslaru: „Eu vă pot confirma că există surse alternative de finanțare”
Gândul: Bună ziua. Domnilor miniștri, vă rog să ne explicați ce se întâmplă cu metroul de la Cluj, după ce a pierdut finanțarea din PNRR, de ce s-au pierdut banii și cine este de vină pentru acest eșec?
Dragoș Pîslaru: Deja cred că sunteți obișnuiți cu răspunsurile mele. Când sunt investiții care țin de un minister de linie, care este responsabil și coordonator pe acel obiectiv, rugămintea mea este să adresați întrebările respective direct ministerului de linie pentru comentariile tehnice și de altă natură. Din perspectiva coordonatorului național al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, vă pot spune că, în ceea ce privește proiectul metroului de la Cluj, sunt două probleme: prima este încadrarea în termenul pe care îl avem de finanțare, deci până pe 30 august, și, evident, lucruri care țin de procedurile de achiziții publice. Acest proiect este un proiect prioritar național, sunt convins că vom găsi surse alternative de finanțare, dar Ministerul Transporturilor este, cu siguranță, mai bine așezat ca să vă răspundă la aceste întrebări.
Gândul: De unde veți găsi surse alternative de finanțare? Are, la acest moment, așa cum anunță primarul Boc, care a anunțat acum câteva zile, trei surse de finanțare? Are sau nu are surse de finanțare la momentul ăsta?
Dragoș Pîslaru: Eu vă pot confirma că există surse alternative de finanțare, nu mă pot substitui Ministerului Transporturilor, care decide care este sursa de finanțare pentru un proiect de infrastructură majoră în domeniul transporturilor. Mulțumesc foarte mult!
Ministrul Transporturilor: „Diferența de finanțare este, în prezent, prevăzută a fi acoperită prin intermediul euroobligațiunilor”
Am mers mai departe, pe firul indicat de ministrul Dragoș Pîslaru și l-am întrebat direct pe ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, în scris.
Ciprian Șerban: „Un prim aspect: Metroul de la Cluj a fost prins în PNRR cu o valoare de doar 300 milioane, din aprox. 2 miliarde euro, valoarea totală a proiectului. În acești bani trebuiau finalizați, până în 2026, câțiva km de galerie, fără să existe obligația unui metrou complet funcțional, care, conform graficului de execuție, ar trebui să se termine în 2030.
Al doilea aspect: pentru diferența de finanțare, aceasta este, în prezent, prevăzută a fi acoperită prin intermediul euroobligațiunilor, acestea reprezentând sume ce trebuie cheltuite pe proiecte de investiții nepoluante „verzi”.
De asemenea, o parte a sumelor necesare pot fi solicitate de la CE fie din Programul Transport 2021-2027, fie din următorul cadru financiar anual 2028-2034, cu rezerva negocierii cu Comisia Europeană și acceptarea de către aceasta a proiectului.
Menționăm, totodată, că metroul de la Cluj, alături de alte proiecte care ies din PNRR, precum și alături de proiectele din supracontractarea Programului Transport, compun o anvelopă investițională de aproximativ 30 miliarde euro, pentru care Ministerul Transporturilor este în negociere cu CE pentru obținerea unor alocări financiare suplimentare, ținând cont de faptul că domeniul transporturilor este principalul motor investițional al economiei românești”, a spus ministrul Transporturilor în exclusivitate pentru Gândul.
Edilul Clujului: „Guvernul a preferat să negocieze pachetul PNRR și să nu atace la Curtea Europeană de Justiție”
Am discutat și cu primarul Clujului, Emil Boc, printr-un schimb de mesaje scrise pe care îl redăm integral mai jos:
Gândul: Ați anunțat că proiectul metroului continuă și s-au și început deja lucrările. Înțeleg că proiectul are o valoare de 1,8 miliarde de euro fără TVA, cu 300 de milioane componentă din PNRR. De unde ați făcut rost de finanțare pentru continuarea proiectului, în contextul în care acesta a fost exclus din PNRR?
Emil Boc: Decizia de a scoate proiectele de infrastructură, inclusiv metroul, din PNRR aparține Guvernului, deși autoritățile contractante (Min. Transporturilor și Primăria Cluj-Napoca) au respectat cu strictețe prevederile legale. Neregularitatea invocată vizează incompatibilitatea dintre SEAP și JOUE. Noi nu suntem parte la acest proces. Guvernul a preferat să negocieze pachetul PNRR și să nu atace la Curtea Europeană de Justiție. Deci nu este un eșec, este o decizie politică și administrativă. Și, oricum, nu s-au pierdut bani, întrucât erau pe partea de împrumut, nu gratuiți.
Gândul: Îmi puteți defalca sursele de finanțare pentru acest proiect?
Emil Boc: Continuăm dialogul cu Guvernul pentru continuarea proiectului pe baza surselor de finanțare prevăzute în Contractul de finanțare semnat în 2022. Pe măsură ce vom avea informații suplimentare, vă vom informa.
Gândul: Surse din Ministerul Transporturilor spun că se caută surse alternative de finanțare. Ați primit vreun răspuns?
Emil Boc: Este important faptul că proiectul metroului a intrat, începând din data de 11 august, în faza subterană.
Gândul: Cine credeți că este vinovat pentru scoaterea acestui proiect din PNRR? Considerați că este un eșec?
Emil Boc: Anual vă vom informa despre detaliile de progres.
Așadar, Boc a coborât în subteran fără a avea o sursă clară de finanțare. Lucrările merg cu viteza melcului în baza avansului plătit companiei turce.
Alexandru Nazare: Pentru aceste proiecte trebuie să facem un grup de lucru care să studieze posibilități de finanțare a lor din varii surse
L-am întrebat la briefingul de presă de la Guvern și pe ministrul Finanțelor Publice, Alexandru Nazare. Redăm mai jos dialogul dintre reporterul Gândul și ministru.
Gândul: Bună ziua! Domnule ministru, vreau să vă întreb despre un proiect care a apărut în spațiul public în ultimele zile, și anume metroul din Cluj, în contextul în care a fost exclus din PNRR. Înțelegem, pe surse de la Ministerul Transporturilor, că se caută în aceste zile o sursă alternativă de finanțare. Dumneavoastră, având bugetul în față, identificați o astfel de sursă alternativă, în sensul în care poate bugetul național să susțină un asemenea proiect?
Alexandru Nazare: Cred că toate proiectele care sunt în situația… în primul rând, aș spune că e o nenorocire că am pierdut 7 miliarde de euro din PNRR. Este fără precedent, nu s-a mai întâmplat niciodată, în relația cu Uniunea Europeană sau cu un program de finanțare, să pierdem atât de mulți bani care erau disponibili la dobânzi foarte bune în comparație cu dobânzile pe care le plătim din piață și toate aceste proiecte începute, care nu mai sunt prinse, din diverse motive, în PNRR. Pentru aceste proiecte trebuie să facem un grup de lucru care să studieze posibilități de finanțare a lor din varii surse, din toate sursele pe care le avem, și să vedem care sunt sursele optime per proiect, tipologia proiectului, calendarul de lucrări, modalitățile de plată, vârfurile de plată. Toate aceste lucruri trebuie studiate tocmai pentru a crea un mix de finanțare care să fie optim.
N-aș putea să răspund pentru un proiect sau altul. Pot să spun că situația de astăzi este o situație extrem de complicată, în care ar trebui să ne axăm pe finalizarea proiectelor pe care le avem în PNRR astăzi, pentru că nu trebuie să uităm: mai avem 12 luni în care mai putem, de acum încolo, să finalizăm PNRR-ul. Nu mai avem luxul de acum 4 ani, de acum 5 ani, în care am vorbit foarte mult. Acum suntem în zona de implementare și trebuie să fie punct ochit, punct lovit. Proiectele rămase trebuie să meargă înainte.
Gândul: Și, având în vedere ceea ce ați spus, dacă, în urma acestui grup de lucru, nu se găsește o sursă de finanțare, nu se găsesc banii, putem considera că acest proiect devine un eșec?
Alexandru Nazare: Sunt foarte multe ipoteze pe care mi le spuneți acum. Dacă facem un grup, nu găsim… Eu vă spun ce cred că ar trebui făcut și ce cred că se va face în ritm imediat. N-aș putea să vă spun ce se întâmplă dacă grupul respectiv nu găsește o sursă. Eu cred că ar trebui să ne dăm toată silința să găsim surse și, într-adevăr, pentru unele proiecte — n-aș putea să spun dacă e vorba de acest proiect sau de altul — nu vom găsi sursă în plan imediat, dar o putem găsi în coeziune sau într-o altă formă de finanțare, diverse forme de finanțare pe care le avem astăzi.
Dar trebuie să fim foarte corecți și să spunem, de la bun început, ce proiect se potrivește unde. Iar această sarcină nu este a mea, nu-i a Ministerului de Finanțe, e a Ministerului Fondurilor, în principiu, pentru că ei trebuie să vină cu o matrice din care să reiasă prioritizarea acestor proiecte.
Pro Infrastructura: Emil Boc vinde gogoși clujenilor
Asociația Pro Infrastructura a fost una dintre cele mai îndârjite voci critice la adresa proiectului și edilului. Reprezentanții acesteia l-au acuzat pe Boc că „vinde gogoși clujenilor”, susținând că metroul nu are sursa de finanțare acoperită.
„Primăria Cluj-Napoca a plătit în 2024 un avans de 232 milioane euro, bani primiți de la Guvernul Ciolacu, către antreprenorul general Gülermak. (…) Fiindcă n-a fost în stare să pregătească bine și la timp magistrala, aceasta a fost scoasă de pe PNRR și pusă pe Programul Transport, însă doar verbal, fiindcă n-are nici măcar cererea de finanțare depusă”, transmitea Pro Infrastructura.
Edilul face un pas înapoi: „Sursele de finanțare se readaptează”
Pe 11 august 2025, primarul Boc pare să facă un pas în spate, spunând că „sursele de finanțare se readaptează”, deși se bate cu pumnul în piept că „metroul de la Cluj are contract de finanțare semnat până în 2031, data de finalizare conform contractului de finanțare cu Guvernul României existent, din trei surse: surse europene, buget național și certificate verzi”.
„Noi nu ne-am fi apucat de treabă dacă n-am fi avut un contract semnat, parafat, explicit, care indică sursele de finanțare. Evident că nimeni n-are 2 miliarde de euro pe care să le pună pe masă. Sursele de finanțare se adaptează, se readaptează în funcție de evoluția lucrărilor”, adaugă Emil Boc.
De la lecții despre bani europeni la pierderea lor
Ironia situației este că Emil Boc a fost, ani la rând, unul dintre cei mai vocali promotori ai absorbției fondurilor europene. În campania prezidențială din mai 2025, acesta declara: „Europenii te invită la ei acasă, te primesc în casă și, pe deasupra, te și omenesc cu fonduri europene pentru infrastructură ca să-ți modernizezi țara și orașele”.
„Să nu mă trimiteți la Putin, la Moscova, să-mi dea bani de centură, că nu mă duc. Și dacă m-aș duce, tot nu mi-ar da că nu are. Și chiar de-ar avea, tot nu ne-ar da. Că ei sunt obișnuiți să ia, nu să dea”, adăuga Boc cu câteva zile înainte de turul 2 al alegerilor prezidențiale din mai 2025.
Astăzi, însă, proiectul care trebuia să fie un exemplu de absorbție de fonduri europene a ajuns să depindă de bani din bugetul național. Un buget sărăcit, care nu mai poate acoperi nicio investiție minoră, potrivit premierului Bolojan, darămite una uriașă de aproape 2 miliarde de euro. Pe scurt, noi toți am asistat la o farsă electorală și am rămas, în final, cu o întrebare de care toate autoritățile responsabile fug: cine se face vinovat de eșec si de banii europeni pierduți?
sursa: gandul.ro