Cătălin Gruia, jurnalist cu 20 de ani de experiență la National Geographic, face o analiză dură a Salinei de la Turda, un loc frumos împachetat, dar care odată desfăcut e doar o capcană turistică.
Am coborât în Salina Turda cu așteptări. Am urcat cu un gust amar. Ce se vinde ca „minune subterană” e, în fapt, un decor artificial, un parc de distracții mascat în monument istoric. O capcană turistică ambalată strălucitor.
140 de lei intrarea pentru două persoane. Parcarea, încă 25 pe ora. Apoi, fiecare activitate se taxează separat: barcă, roată, mini-golf. Nimic nu e inclus. Nimic nu e explicat. Doar monetizat.
În mina Rudolf, strălucirea vine din leduri, nu din sare. Roată panoramică, mese de ping-pong, ecou de bâlci. Spațiul impresionează la prima vedere, dar devine rapid un decor de poză golit de poveste.
Nu există niciun panou informativ. Niciun cuvânt despre istorie, despre minerit, despre geologie. Treci pe lângă vitrine prăfuite și nu știi ce vezi. Turda oferă formă, nu fond. Spectacol, nu sens.
Aerul, altă dezamăgire. Nu miroase a sare. Nu e rece și curat, ci stătut, călduț, amestecat cu miros de mulțime. Nu găsești niciun colț de liniște. Băncile sunt puține, murdare. N-ai unde bea apă, unde respira. O salină fără salinoterapie.
Organizarea? Slabă. Am stat la coadă la lift într-o zi de marți. Fără indicatoare, fără hartă, fără personal vizibil. Turiști rătăciți între galerii, copii obosiți, bătrâni extenuați. În loc să te ghideze, locul te împinge înainte. Rapid. Ca la supermarket.
Totul e decorat pentru Instagram. Fotografii regizate, fără oameni, fără zgomot. În realitate, e înghesuială, ecou, graffiti pe pereți. Stickere, mizerie, echipamente uzate. Nimeni nu repară. Nimeni nu întreține. Doar încasează.
La Salina Praid, spre comparație, ai aer terapeutic, spațiu, locuri de relaxare, zone pentru copii, bănci, tihnă. La Turda – lumină, beton și taxă.
Turda nu e un eșec total. Dar nici minune. E o lecție. Despre cum promovarea poate eclipsa autenticitatea. Despre cum un loc îți poate vinde adâncimi și livra doar suprafață.
E de bifat o dată. Și de ținut minte pentru data viitoare: nu toate minunile sunt miracole. Nu toate salinele sunt curate. Și nu toate coborârile duc în profunzime. Unele duc doar spre casierie.