La finalul anului trecut, în campania electorală pentru parlamentare, Emil Boc, primar ales în toamnă pentru al cincilea mandat, în calitate de candidat PNL, își numea partidul „garanția continuării proiectelor de modernizare a Clujului”.
Politician abil, Boc promitea că, dacă clujenii îi vor vota partidul și candidații PNL pentru Senat și Camera Deputaților, Partidul Național Liberal va fi „garantul și garanția realizării proiectelor Clujului de infrastructură (centura metropolitană, spital regional, tren metropolitan, metrou, pasaj Tăietura Turcului, conectarea Clujului la autostradă), digitalizare și inovare”.
Alegătorii clujeni l-au crezut și i-au dat votul de încredere. Cei care s-au prezentat la vot, o treime dintre persoanele cu drept de vot.
PNL a obținut o treime din voturile exprimate în județul Cluj, fiind urmat de USR PLUS, la distanță de 10 procente, și de PSD, la distanță de alte 10 procente.
Partidul Național Liberal a câștigat alegerile parlamentare la Cluj, însă la nivel național le-a pierdut. Scrutinul, care s-a încheiat cu cea mai slabă prezență din ultimele trei cicluri electorale, a fost câștigat de PSD, urmat ca scor de PNL, USR PLUS, AUR și UDMR.
Ca să poată roade în continuare din ciolan, PNL a semnat, după alegerile parlamentare pierdute, un acord de guvernare cu USR PLUS și cu UDMR. Practic, România a ajuns să fie guvernată de politicieni care au pierdut alegerile, care nu se bucură de susținerea populației (doar o treime prezentându-se la vot).
După semnarea acordului de guvernare, politicienii câștigători din PNL Cluj au început să mârâie, nemulțumiți de împărțirea ciolanului în coaliție. Ludovic Orban și-a supărat mai întâi colegii clujeni de partid prin împărțirea ministerelor. Clujul triumfător în alegeri a primit un singur minister, cel al Agriculturii, organizația de partid nefiind consultată nici măcar pentru acesta. În plus, Orban a cedat ministere cheie, bănoase, către USR PLUS.
Prin împărțirea prefecturilor însă, Orban le-a dat peste bot liberalilor clujeni atât de tare, încât aceștia nu mai mârâie acum, ci latră agresiv.
PNL Cluj îl susținea pe fostul prefect Mircea Abrudean pentru postul de Secretar General al Guvernului. Acesta a ajuns doar adjunct. În plus, organizația care a câștigat în județ alegerile pentru PNL considera un drept legitim numirea unui nou prefect la Cluj, tot din rândurile liberalilor clujeni. Nu a fost să fie și UDMR va conduce Prefectura Clujului. O umilință pentru Boc și Tișe, care sunt aliați cu UDMR la nivel local, dar care sunt susținuți, tot la nivel local, de un procent incomparabil mai mare de alegători.
Prin urmare, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a început să amenințe cu demisia de onoare din PNL, dacă Guvernul nu va numi „ca prefect de Cluj o persoană competentă din PNL Cluj”. Tișe amenință că nu va fi singurul demisionar din PNL.
Emil Boc, mai diplomat, și-a exprimat astăzi la radio, la rândul său, nemulțumirea față de numirea prefectului din partea UDMR, începând să laude, pe rând, politicienii locali ai PNL, echipa sa din Primărie, dar și pe „adversarii” săi din celelalte partide:
„Și PSD-ul îl are pe Vasile Dâncu, un om extraordinar de bine poziționat și politic, și profesional, o voce totuși a României.
Mă uit cu admirație la USR, cel puțin ce văd în Consiliul Local, oameni care sunt echilibrați, cu viziune, cu preocupare pentru interesul public.
Mă uit la Achimaș de la deputați de la PSD (…)”, a declarat primarul.
De ce s-ar apuca un politician să își laude adversarii? Ca să își scadă partidul în procente, să le facă un cadou de capital politic celorlalți, să își taie craca singur de sub picioare?
Un om politic foarte talentat, Emil Boc a câștigat 5 mandate pentru că rareori face greșeli de imagine. Declarațiile sale au cu siguranță un scop, un câștig politic personal sau pentru organizația din care face parte, ori pentru grupul de interese și convingeri din această organizație.
Singurul motiv pentru care politicianul abil Emil Boc ar începe să laude celelalte partide ar putea fi reprezentat de pregătirea unei mutări din PNL într-un alt partid. Emil Boc și Alin Tișe oricum nu sunt liberali de-ai lui Brătianu, ei fiind vechi lideri PDL, de-ai lui Băsescu. Așa că o eventuală ruptură de PNL nu ar implica grave tensiuni emoționale, de convingeri politice. Ar implica însă o trădare a electoratului, căruia liderii liberali clujeni i-au promis: votați PNL, iar Partidul Național Liberal, din care și noi facem parte, va fi „garantul și garanția realizării proiectelor Clujului de infrastructură (centura metropolitană, spital regional, tren metropolitan, metrou, pasaj Tăietura Turcului, conectarea Clujului la autostradă), digitalizare și inovare”.
Dacă Boc și Tișe vor părăsi PNL, Partidul Național Liberal nu va mai fi, cu siguranță, garantul realizării proiectelor Clujului de infrastructură, iar Boc și Tișe își vor fi trădat încrederea primită din partea electoratului după doar două luni.
Oricum, disensiunile, săbiile scoase între PNL Cluj și PNL național au rupt această garanție, liderii PNL fiind răzbunători din fire cu disidenții din partid. Așa că Emil Boc și Alin Tișe, lipsiți de garanții și de susținere de la București, lipsiți de prefect și de sprijin politic național, pot liniștiți să rămână independenți sau să treacă la USR PLUS, PSD sau UDMR nefiind, bănuim, o opțiune. Ei oricum sunt votați de către clujeni pe persoană fizică, nu pe bază de apartenență de partid. Bineînțeles, aceștia ar putea face mutarea înainte de următoarele alegeri, pentru a nu își pierde acum mandatul.
Iar clujenii rămân iar cu promisiunile electorale nerespectate, cu marile proiecte de infrastructură în aer. Acestea ar putea reapărea însă la următoarele scrutine electorale: „USR – garanția continuării proiectelor de modernizare a Clujului”. Iar oamenii vor crede și vor vota. Iar se va face metrou la Cluj!