In era 3G, cele 7 victime ale incidentului aviatic de la Cluj au fost recuperate la 6 ore de la incident, pentru ca nu au putut fi localizate. Un profesor, specialistul in Telecomunicatii de la Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca (UTCN), a explicat, pentru Ziar de Cluj, cum functioneaza localizarea prin retelele GSM.
Au cautat acul in carul cu fan
Titularul cursului de Comunicatii Mobile din cadrul UTCN, Romulus Terebes a explicat ca depistarea unor persoane care au sunat de pe un telefon mobil se poate face in baza unor masuratori exacte, iar aria de localizare se restrange daca se iau ca repere 3 celule GSM si nu una singura, cum exista in zonele rurale din Apuseni. Tehnica poate ajuta numai in masura in care sunt amplasate mai multe statii GSM intr-o anumita zona.
“Reperarea se face pe baza de masuratori. Fie pe masuratori de nivel de putere, fie masuratori se numesc comenzi de avansare temporala, daca discutam de GSM. (…) In cazul unei celule, sa zicem avem un mobil plasat la o anumita distanta, fie se poate masura in functie de putere, fie prin comenzi de avansare temporala. In conditii reale, ei s-ar putea afla in interiorul unui cerc. Raza standard a unei celule este de 35 de kilometri. Poate sa fie oriunde in zona asta. In masura in care mobilul este in convorbire si mai exista o statie de baza si se fac masuratori in functie de pozitionarea lor, automat este pe un alt cerc. Aria scade. Daca mai sunt inca niste statii, aria devine mult mai mica. Totul depinde de numarul de statii de baza, celule”, a explicat Romulus Terebes.
Mai multe celule GSM ar fi restrans simtitor aria de cautare
De regula, operatorii de telefonie mobila amplaseaza, intr-o zona de munte, o singura statie GSM cu o raza de 35 de kilometri. Aria de depistare ar scadea considerabil daca ar fi amplasate mai multe celule care se suprapun, explica specialistii, insa asta depinde de configuratia fiecarei retele private in parte.
“In situatia in care ma aflu in Muntii Apuseni am, de foarte multe ori, o celula unidirectionala, undeva la 20-30 de kilometri. In jurul acelei statii de baza pot vorbi. Banuiesc ca in Apuseni ati experimentat si lipsa de semnal. (…) Probabil ca in zona era o singura celula. Un GPS iti da o latitudine si o longitudine exacta. Pe partea de retea se poate folosi principiul de triangulare clasica, sa zicem. Nimeni nu poate anticipa ca operatorii sa-si puna mai multe celule, sau ca intr-o zona poate avea loc un astfel de accident (…) In fiecare celula exista un anumit numar de convorbiri. Urban, avand o densitate mare de populatie, sunt mai multe celule. Daca era mai multi stalpi, daca ma raportez la aceeasi razie, o arie mai mica, care insemna capacitate mai mare, numar mai mare de apeluri”, a continuat Terebes.
Localizarea victimelor a depins si de zona cu semnal slab si a fost ingreunata de existenta unei singure celule GSM in zona, fapt confirmat si de catre unul din salvamontisti.
„Prima informatie clara a fost ca s-a prins pe un turn de GSM din Cluj, mai exact stalpul de la Giurcuta, care era pozitionat undeva aproximativ pe granita de judet intre Cluj si Alba, in Muntii Gilaului. Asta a fost prima localizare. Iar a doua localizare s-a facut efectiv verbal. Am vorbit chiar eu personal cu doctorul din avion care era cel mai viabil sa zic aaa, care a reuşit pe baza unui telefon mobil, prin aplicaţia Google Map si ne-a putut zice ce vede pe harta respectiva”, a declarat luni noapte Codrin Roman, de la Serviciul public salvamont Salvaspeo Cluj, citat de gandul.info.
“Strict pe partea de operatori mobili, pentru raza de 35 de kilometri, e o arie foarte mare, depinde si de undele de propagare din teren, de undele de propagare radio, daca terenul e accidentat sau nu. 35 de kilometri ar fi ideal si daca nu ar exista obstacole. Mediul in care se face propagarea influenteaza foarte mult precizia. Din punctul meu de vedere aria se restrange daca sunt mai multe celule. Daca avem niste celule disparate care se suprapun, in principiu, conectivitate asigurata in ambele. Si atunci pot sa determin distanta fata de ambele. Determinand distanta, ma pot plasa in interiorul unui cerc, sa zicem. Daca intr-o parte ai avea un versant, ai avea o zona acoperita mai slab”, a spus Terebes.
Cel mai simplu e cu aplicatie GPS
Sunt aplicatii care selecteaza datele de pozitionare si le transmit, insa daca nu am aplicatia sau daca nu posed un smartphone, acestea degeaba exista si devin inutilizabile intr-o zona cu semnal slab, pentru ca depind de conectarea la internet. Exista, de asemenea, aplicatii care arata latitudinea si longitudinea si nu au nevoie de conectare la internet. Ele, insa, se bazeaza doar pe datele transferate prin reteaua GSM.
“Probabil ca era o singura celula. Un GPS iti da o latitudine si o longitudine exacta. Pe partea de retea se poate folosi principiul de triangulare clasica, sa zicem. Nimeni nu poate anticipa ca operatorii sa-si puna mai multe celule, sau ca intr-o zona poate avea loc un astfel de accident. In functie de densitatea de populatie depinde.
Pe o aplicatie de tip GPS localizarea se face in doua minute, insa aceasta trebuie obtinuta si comunicata, ulterior.
“Depinde de aplicatia de pe telefonul mobil. Daca ma bazez pe conexiunea la internet si eu nu o am, degeaba am coordonate GPS. Exista pe partea de navigatie solutii care se bazeaza pe internet si altele pe dispozitive. Harta in sine nu trebuie descarcata. Daca nu pot descarca harta pe conexiune la internet, practic pot sa citesc coordonatele pe o aplicatie de GPS, dar e déjà un alt principiu. O astfel de aplicatie poate citi latitudinea si longitudinea si ti le poate furniza, le poti comunica, numai ca trebuie sa le comunici. E o solutie pe partea de dispozitiv” a completat profesorul de la UTCN.
Exista o solutie pe partea de dispozitiv.
“Mie, daca imi spune cineva: sunt la 46,03 latitidine si 27,04 longitudine stiu unde sa merg. Daca acum mergeti pe Google Maps si vedeti cladirea de aici aveti latitudinea si longitudinea. 6 ore mi se pare mult. S-ar putea sa caut, daca vorbesc de 35 de kilometri in munti, ideal e sa nu am obstacole e foarte mare aria de acoperire. Daca ar fi teren plat si m-as deplasa cu masina ar fi simplu. Va dati seama ce inseamna daca am teren accidentat si trebuie sa urc 35 de kilometri. Pe jos, pe un teren plat, un om se deplaseaza cu 4 kilometri pe ora, ce sa mai discutam de conditii montane?”, a conchis Terebes.