Guvernare liberală: numărul angajărilor la stat a crescut fulminant, cu peste 12.000 de posturi în plus, pentru a face loc propriei camarile în administrație. Contrar angajamentului liberal din timpul „opoziției”, conform căruia numărul posturilor din aparatul de stat trebuia urgent și considerabil redus, Guvernul liberal militar Orban a reușit performanța negativă de a suplini cu forțe proaspete numărul camarilei din administrație cu peste 12.000 de posturi în plus chiar în plină stare de urgență.
Dacă în luna aprilie, conform informațiilor disponibile pentru luna ianuarie, Guvernul Orban realizase o performanță notabilă de 5.283 de posturi în plus – 3.771 în administrația centrală, unde Guvernul își exercită controlul direct, iar 1.512 posturi, ocupate suplimentar în administrația locală, în aparatul primăriilor – sub pretextul corona crizei și prin intermediul oportunităților create de starea de urgență, liberalii par să fi depășit orice așteptări.
Numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice a crescut și în luna martie, astfel că totalul de la schimbarea guvernului PSD cu un executiv PNL, la începutul lunii noiembrie a anului trecut, a ajuns la un plus de 12.268 de posturi, arată profit.ro, conform ultimelor date disponibile, aferente lunii martie 2020, perioadă în care România intra în plină stare de urgență și care a fost prelungită până în 15 Mai 2020.
Totalul angajărilor este mai ridicat decât reflectă numărul de posturi ocupate, indicator raportat de Ministerul Finanțelor, întrucât acesta nu evidențiază impactul posturilor eliberate prin pensionări, demisii sau demiteri, fiind cunoscut că la schimbările de guverne sunt înlocuite de foarte multe ori conducerile instituțiilor publice chiar și la eșaloane inferioare.
PNL a preluat guvernarea la începutul lunii noiembrie, printre promisiunile constante ale acestora fiind și cea de restructurare și eficientizare a aparatului de stat. În contextul epidemiei de coronavirus și al alegerilor locale și parlamentare, acest angajament a fost plasat la sertar.
În luna martie a acestui an, administrația publică centrală avea 802.483 angajați, în timp ce administrația locală avea 445.574 persoane. Administrația centrală include circa 130.000 de angajați ai Ministerul Afacerilor Interne (în mare parte polițiști), aproape 74.000 la Ministerul Apărării Naționale și aproape 290.000 la Ministerul Educației. Un număr ridicat de angajați mai sunt în administrația centrală și în instituțiile sanitare, aproape 72.000, și în instituțiile de învățământ superior, circa 66.400, precum și în instituții precum ANAF, casa de pensii, CNAS, agențiile județene de ocupare a forței de muncă sau în domeniul justiției.
Spre exemplu, în intervalul 2016-2019, în timpul guvernării Partidului Social Democrat, numărul bugetarilor din administrația centrală și locală a crescut cu doar 3,8%, cu un număr de cca 40.000 de angajați, în vreme ce în doar câteva luni de când a preluat guvernarea, Partidul Național Liberal a reușit să pluseze cu peste 12.300 de noi posturi în aparatul de stat.
Numai la nivelul aparatului administrativ clujean, liberalii au făcut schimbări pe bandă rulantă, începând cu funcția de prefect, prin înlocuirea lui Aurel Cherecheș cu Mircea Abrudean, până la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului Cluj ori a Inspectoratului Școlar Județean Cluj.
În acest fel, camarila liberală a fost completată cu oameni de partid, contrar performanțelor înregistrate de către Valentin Cuibus la conducerea IȘJ Cluj ori a lui Daniel Tămaș în coordonarea activității DGASPC Cluj.
(Chiar dacă în calitate de inspector general al Inspectoratului Școlar Județean Cluj, Valentin Cuibus a avut realizări grele la nivel județean, atât în ceea ce privește performanțele școlare la nivel de Bacalaureat cât și a rezultatelor în ceea ce privește implementarea învățământului profesional dual, precum și a organizării Olimpiadei Internaționale de Matematică în 2018 în județul Cluj, acesta a fost înlocuit în urma jocurilor politice ale președintelui CJ Cluj, Alin Tișe, cu Marinela Marc, apropiată de același Păunel Tișe de pe vremea când acesta deținea funcția de prefect al județului Cluj).
Astfel, liberalii au înlocuit funcționarii cu rezultate (și la nivelul județului Cluj) cu propriii oameni de partid, plusând considerabil în ceea ce privește numărul de angajați în aparatul birocratic de stat, fie că ne referim la structura centrală ori la cea locală, stabilind un nou record de peste 12.300 de noi posturi create pentru camarila liberală.
(Tot în timpul stării de urgență, președintele PNL, fost pedelist, al Consiliului Județean Cluj reușea după îndelungi încercări schimbarea din funcție a fostului director al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Cluj, Daniel Tămaș. Chiar dacă CJ Cluj a pierdut mai multe procese cu fostul director al DGASPC Cluj, numai după declararea stării de urgență, în condițiile unui control total la nivelul administrațiilor locale, PNL reușea prin intermediul lui Alin Tișe eliberarea din funcție a încă unui director la una din entitățile aflate în subordine).
De asemenea, la nivelul administrației locale clujene, numărul angajaților este de peste 1.000, beneficiari ai unui spor de 15% pentru „condiții vătămătoare de muncă”.
Astfel, Ziar de Cluj nota la finele anului trecut că numai în Primăria Cluj-Napoca sunt înregistrați un număr de peste 1.000 de angajați. În Berlin, capitală cu o populație de aproape 3.5 milioane de locuitori, Primăria numără un număr de 207 angajați.
Îngrijorător este faptul că, în acest timp, sectorul privat, cel care generează taxe și impozite la buget, este lovit puternic de restricțiile necesare pentru combaterea epidemiei de coronavirus.