Municipalitatea urmează să înființeze o comisie mixtă de intervenție în cazul violenței domestice. Aceasta pare a fi una dintre primele măsuri prin care autoritățile își propun să intervină în cazurile violenței din familie. În același timp, în Cluj-Napoca funcționează un singur „centru” de ajutorare al victimelor violenței, o simplă cameră, astfel încât spațiul este insuficient pentru nevoile persoanelor abuzate, iar locația propriu-zisă este una improprie. Iar violența domestică este abordată doar prin jumătăți de măsură.
„Se constituie echipă mobilă pentru intervenția în regim de urgență în cazurile de violență domestică identificate pe raza municipiului Cluj-Napoca în următoarea componentă:
– 3 reprezentanți ai Direcției de Asistență Socială și Medicală (un coordonator și 2 medici)
– 1 reprezentant al Direcției Generale Poliția Locală”, se arată într-un proiect de hotărâre asupra căruia urmează să decidă membrii Consiliului local.
Transportul echipei mobile pentru intervenția de urgență la cazurile de violență domestică de pe raza municipiului Cluj-Napoca se va efectua cu mijlocul de transport al Direcției Generale Poliția locală, respectiv de echipajul cel mai apropiat de locul intervenției.
Conform municipalității clujene, violența în familie reprezintă un fenomen ce nu poate fi neglijat, iar conform datelor statistice, violența domestică a înregistrat o creștere alarmantă, numai în 2017 fiind semnalate un număr de 20.617 victime ale violenței în familie, din care 84 de persoane au decedat.
Responsabilitatea în privința combaterii acestui flagel îi revine Direcției de Asistență Socială și Medicală din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, structură în cadrul căreia funcționează și Centrul pentru Prevenirea și Combaterea Violenței în Familie.
Legislația în domeniul violenței în familie a suferit modificări în ultima perioadă de timp. Prin modificările aduse în 2018 Legii 2017/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, polițiștii beneficiază de atribuții precise în acest sens, dar și atutorităților publice locale. La finalul anului trecut au fost emise o serie de acte, ordine de miniștri, prin care sunt stabilite procedurile de lucru: Ordinul MMJS Nr. 2.578/18/12/2018 privind modalitatea de gestionatre a cazurilor de violență domestică de către polițiști, precum și Ordinul MMJS nr. 2.525/7.12.2018 privind aprobarea procedurii pentru intervenția de urgență în cazurile de violență domestică.
Printre măsurile pe care autoritățile publice loale trebuie să le ia pentru a a combate flagelul violenței domestice, dar și pentru ajutorarea și consilierea victimelor abuzului din familie, figurează:
– Să includă problematica prevenirii și combaterii violenței domestice în strategiile și programele de dezvoltare regională, județeană și locală.
– Să acorde sprijinul logistic, informațional și material compartimentelor cu atribuții în prevenirea și combaterii violenței în familie.
– Intervenția de urgență, prin înființarea unei echipe mobile.
„Echipa mobilă are rol de verificare a semnalărilor, de evaluare inițială și de realizare a demersurilor necesare pentru depășirea riscului imediat, constând în: transport la unitatea sanitară cea mai apropiată în situația în care persoana necesită îngrijiri medicale, sesizarea organelor de cercetare penală, sesizarea organelor competente pentru emiterea unui ordin de protecție provizoriu, orientarea către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului (DGASPC) sau, după ca, la SPAS în vederea găzduirii în centre rezidențiale adecvate nevoilor și aplicării managementului de caz pentru victime și agresori”, se arată în Legea nr 217/2003, Art. 35 1).
Prin urmare, întrucât prevenția este un mecanism nefuncțional în Cluj-Napoca, municipalitatea clujeană a decis să înceapă cu finalul, adică cu cea de-a treia măsură necesară:
înființarea unei echipe mobile de intervenție în cazurile violenței în familie.
Astfel autoritățile își îmbunătățesc metodele de reacție, dar nu de prevenție.
În ciuda faptului că recomandările europene prevăd obligativitatea înființării, de către autoritățile publice locale, a unui adăpost la fiecare 10.000 de locuitori, din păcate, autoritățile nu reușesc să respecte aceste prevederi. Conform acestor recomandări, în Cluj-Napoca ar trebui să existe cca 13-14 de locații de adăpost pentru victime ale violenței domestice. Consilierea victimelor abuzului și prevenirea actelor de violență reprezintă un capitol distinct.
Deocamdată însă, municipalitatea clujeană a decis doar înființarea unei echipe mobile de intervenție rapidă în cazurile de violență semnalate. De altfel, în Cluj funcționează un asemenea centru, specializat în problematica violenței domestice, în cadrul Direcției Generale de Asistență și Protecția a Copilului.
În prezent, Primăria nu are dezvoltat un serviciu prin care să pună la dispoziția victimelor abuzului din familie, cazare. Municipalitatea clujeană se bazează pe centrul din cadrul DGASPC Cluj, întrucât până în prezent, Direcția de Assistență Socială și Medicală din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, nu dispune de un centru specializat propriu de consiliere și prevenție a violenței în familie.
Oricum, la nivelul județului Cluj, DGASPC Cluj respectă o procedură strictă de intervenție, prin intermediul unui Serviciu de Intervenție în Regim de Urgență, funcțional 24/24, în colaborare cu Poliția națională și reprezentanții Jandarmeriei.
Practic, județul Cluj va mai beneficia de un echipaj suplimentar de intervenție, dar din păcate, DASM Cluj este în continuare lipsită de centre de adăpost funcționale, cu consilieri și metode clare de prevenție în cazul violenței domestice.
sursa foto: medlife.ro