V-am demonstrat ieri cum directorul Companiei de Transport Public, Liviu Neag, „interpretează” actele normative după cum vor mușchii săi. Bun, noi știm și am demonstrat la Ziar de Cluj, deseori, că “satrapii” aleși sau numiți politic, au impresia că sunt pe persoană fizică în “satrapiile” lor, așa că decid că din capul lor izvorăște legalitatea. Dar nici unul nu ar mișca în front dacă în administrațiile publice locale care dețin majorități în consilii ar exista oameni nu mașinării de ridicat mâna la cheremul Șefului lor.
Așa și cu această situație semnalată în Raportul pe 2017 al Camerei de Conturi Cluj (fapt semnalat încă din 2016):
”Diminuarea nejustificată și fără bază legală a capitalului social subscris și vărsat al societății „Compania de Transport Public Cluj-Napoca“ SA Cluj-Napoca în sumă de 56.415 mii lei , datorită înregistrării eronate la înființarea societății ca urmare a reorganizării Regiei Autonome de ransport Urban de Călători Cluj – Napoca;” (Pag 22 din 43 din Raport privind finanțele publice locale pe anul 2016 la nivelul județului Cluj )
În anul 2015 când s-a produs abuzul de interpretare a legilor și normativelor după cum au dorit mușchii satrapilor locali, Claudia Anastase, fost consilier local din partea PSD Cluj, a încercat să se opună acestei situații aducând argumente. Atunci, în 2015, s-a generat problema chiar dacă valorile au fost decontate în 2017. O dovedește minuta ședinței de consiliu local din 21.05.2015 – pe acre o cităm mai jos după ce am consultat-o pe site-ul municipalității clujene.
Remarcăm, în lectură, ce poziție protejată de “curteni” avea (și mai are) Liviu Neag. Și normal, în fond și numai banii aflați la dispoziția semnăturii sale, mai ales pentru asigurarea “flotei” de mașini sunt extrem de tentanți. Dovada am avut-o cu ocazia condamnării fostului primar Sorin Apostu pentru fapte de corupție. Poate vă mai amintiți de Aspazia Droniuc, agentul de asigurări care dădea asigurări procurorilor că numai Apostu a intervenit pe lângă Neag să facă ea afaceri profitabile cu aceste asigurări din bani publici. Ce n-au vrut nici măcar procurorii să-și amintească (în fond nu primiseră “temă” decât pe Apostu, pe acesta au „lucrat”), a fost faptul că și Remus Lăpușan, pe atunci – când cu Apostu – șef la PSD Cluj și la firma de asigurări Uniqa, tot prin Aspazia Droniuc a avut în portofoliu “flotila” lui Neag.
Să lecturăm minuta în discuție. Veți avea parte de situații năucitoare în care Emil Boc se simte dator să vorbească în locul lui Neag, în care un sconcsilier local de-al primarului este desemnat purtător de cuvânt ad-hoc al aceluiași Neag, de răspunsuri năucitoare care, fie denotă prostie fără de margini, fie rea-credință de aceeași dimensiune… Totul pe bani publici. Banii tuturor și ai nimănui!
“D-na cons. Anastase (foto) – arată că, deşi nu există obligativitatea de a fi anunţat rezultatul votului din cadrul comisiei, votul său a fost împotrivă, pentru aceleaşi motive pe care le-a expus şi data trecută; afirmă că situaţiile financiare supuse votului astăzi nu au suferit nicio modificare; susţine că, dacă aceste situaţii financiare vor fi votate, înseamnă că primăria datorează C.T.P.-ului 56.414.535 lei, aspect reflectat în proiectul de hotărâre; informează că, în plus faţă de proiectul de hotărâre prezentat la şedinţa trecută, a apărut un raport de audit, rezultat în urma faptului că, la Registrul Comerţului, societatea figurează cu capital subscris şi vărsat integral, iar potrivit situaţiilor financiare mai trebuie vărsată suma pe care a prezentat-o mai sus; raportul de audit subliniază faptul că 31 mai este termenul-limită de depunere a situaţiilor financiare – asta nu înseamnă că acestea nu puteau fi făcute în februarie, martie sau aprilie – sub sancţiunea amenziiCompania de Transport Public Cluj-Napoca are o conducere, care are obligativitatea şi responsabilitatea inclusiv a depunerii în termen a unor situaţii corecteîn cursul anului 2015, modul de reglementare a situaţiei capitalului subscris şi nevărsat, aşa cum conducerea companiei a menţionat într-una din notele explicative la situaţiile financiare; în acelaşi raport de audit este menţionat că, din cauza urgenţei, nu a putut fi realizat un audit cu respectarea tuturor paşilor necesari, dar, în 2014, prin Hotărârea nr. 324/2014, a fost majorat capitalul social al unităţii, prin aport în numerar, cu suma de 49.627.000 lei; doreşte să îl întrebe pe auditor „faţă de ce s-a majorat capitalul, faţă de care capital?”; care a fost elemental de referinţă în funcţie de care a fost realizată majorarea de capital: capitalul de la Registrul Comerţului sau capitalul din situaţiile financiare ale societăţii?; „asta ar fi prima întrebare pentru auditor şi, dacă îmi veţi permite, îi voi adresa câteva întrebări domnului director Neag”.
Dl. cons. Csoma – preşedintele de şedinţă – „auditorul este în sală cumva? Dacă nu, îl avem pe domnul Neag, de la C.T.P.”.
D-na cons. Anastase – arată că, în noiembrie 2013, a fost constituită societatea, prin reorganizare din regie autonomă; domnul Liviu Neag, directorul Companiei de Transport Public Cluj-Napoca, a fost mandatat să ducă la îndeplinire respectiva hotărâre, iar domnul primar a fost mandatat de consiliul local să semneze actul constitutiv; dacă domnul primar a semnat, în noiembrie 2013, un act constitutiv cu capital social subscris şi vărsat integral, îl întreabă pe domnul Liviu Neag cum a putut apărea în situaţiile financiare ale societăţii acea diferenţă de 56.000.000 lei, faţă de ceea ce se declarase şi semnase la Registrul Comerţului; întreabă de ce domnul Liviu Neag nu a venit în faţa consiliului local anul trecut – când a fost majorat capitalul social „faţă de ceea ce aveam la Registrul Comerţului, nu faţă de situaţiile financiare”, şi când primăria a achiziţionat cele 40 de autobuze – pentru a spune că la Registrul Comerţului figurează tot capitalul social ca subscris şi vărsat, iar în situaţiile financiare nu
Deși prezent în sală și apelat direct să răspundă, Liviu Neag dă dispoziție unei slugi dintre consilierii locali ai lui Boc să vorbească în locul său. Fie habar nu are ce să răspundă, fie își pasează (ca să cităm Raportul Camerei de Conturi Cluj) “slaba pregătire profesională” către un terț:
“Dl. Liviu Neag – directorul Companiei de Transport Public Cluj-Napoca – „da, deci, dar totuşi, poate că ar fi bine, pentru că aveţi desemnat de către plenul consiliului local reprezentanţii A.G.A., şi aş vrea să dăm prioritate regulilor de lucru: domnul consilier Gliga, aţi participat la toate şedinţele A.G.A., şi aş vrea să vă spuneţi punctul de vedere, cel care s-a discutat, de altfel, în întâlnirile noastre privind capitalul”.
D-na cons. Anastase – „vă rog să-mi răspundeţi dumneavoastră, domnule Neag”.
Dl. Liviu Neag – directorul Companiei de Transport Public Cluj-Napoca – „şi, după aceea, am să răspund şi eu, bineînţeles”.
D-na cons. Anastase – „în ordinea asta, vă rog eu mult”.”
Dar se simte dator însuși primarul Emil Boc să-și apere, curtenitor, directorul din subordine:
“Dl. primar – arată că a acceptat să propună introducerea acestui punct pe ordinea de zi deoarece a fost realizat un raport de audit, în regim de urgenţă, pentru a „descâlci” aspectele legate de contabilitate; a dorit să ştie dacă există o problemă de fond, majoră, acesta fiind motivul pentru care a solicitat realizarea raportului de audit, în care are încredere, şi potrivit căruia „modul de evidenţiere a capitalului social nu prezintă vreun risc semnificativ privind alterarea acurateţei situaţiilor financiare, aşa cum au fost certificate de către auditoria financiari externi, potrivit dispoziţiilor legii”; raportul de audit a fost întocmit tocmai pentru a clarifica aceste nuanţe. (…)
D-na cons. Anastase – consideră că un auditor sau expert contabil nu poate analiza o situaţie financiară făcând abstracţie de suportul juridic; crede că, dacă este ignorat ceea ce există la Registrul Comerţului, situaţia prezentată nu este reală; doreşte să ştie de ce, cândva, „acum un an şi ceva”, s-a considerat că deliberativul local ar avea de vărsat încă 56.000.000 de lei şi de ce ar trebui să voteze acea datorie, în acest moment, prin această situaţie financiară, „până nu ştiu ce este acolo, ce s-a întâmplat şi, când stau să mă gândesc că am avut nişte etape intermediare, de ce s-a tăcut pe acest subiect; vă rog mult să-l lăsaţi pe domnul director Neag să răspundă la aceste întrebări şi l-aş ruga să nu se prevaleze de răspunsul unei alte persoane, pentru că este numit de noi acolo”.”
În sfârșit se trezește și sluga desemnată purtător de cuvânt ad-hoc de către Neag să se bage în vorbă, să deturneze sensul și scopul discuției, să o trolleze, cum se zice în termeni moderni (nu cumva ca Neag să deschidă gura):
“Dl. cons. Gliga (foto) – „îmi cer scuze, doamna Anastase, aţi vorbit în numele meu la începutul şedinţei, spunând că toţi consilierii, în ansamblu, au votat, vineri, într-un fel; nu, eu m-am opus, ca atare…”.
D-na cons. Anastase – „pentru acest aspect, îmi cer scuze; da, nu-mi aminteam că v-aţi opus”.
Dl. cons. Gliga – „ca atare, îmi permit să intervin şi vreau doar să reamintesc discuţia; nu spun altceva decât ce am spus vineri şi reamintesc, pentru că, în momentul de faţă, se creează o confuzie; o confuzie între aprobarea situaţiilor financiare şi situaţia de la Registrul Comerţului sau neconcilierea între realitatea faptică, care este exprimată şi prin blilanţ şi situaţia, realitatea juridică de la Registrul Comerţului, care presupune nişte paşi care trebuie să se îndeplinească şi presupune nişte etape, presupune timp; ca atare, eu consider şi, repet, odată ce avem un raport al auditorului financiar, care consideră că – deci, de auditorul extern vorbim – consideră că reprezintă, reflectă imaginea fidelă acest bilanţ, în condiţii de prudenţă vizavi de activ, pentru că vorbim de capitalul social, în corespondenţă cu activele aportate – da? – sunt exprimate prudenţial, ceea ce…” (… se termină banda)… arată că a fost solicitată o contraexpertiză; nu doreşte să fie creată o confuzie şi să se alarmeze persoanele care nu sunt de specialitate. (Remarcați bla-bla-bla-ul, normă de comunicare în Primăria și Consiliul local Cluj-Napoca – n. red.)
D-na cons. Anastase – „ba să se alarmeze; e opinia mea”.
Dl. cons. Gliga (continuând să deturneze discuția de la adevăratul ei scop: să-și justifice Liviu Neag mânăria – n. red.) – îi solicită doamnei consilier Anastase să-i permită să-şi exprime şi dânsul opinia şi să nu creeze confuzie.
D-na cons. Anastase – îl roagă pe domnul consilier Gliga să nu facă aprecieri, deoarece dânsa şi-a argumentat punctul de vedere; îl întreabă pe domnul consilier Gliga de ce este necesar să fie făcută o expertiză, din moment ce „spuneţi, de astăzi, că sunt corecte?” (situaţiile financiare, n.n).
Dl. cons. Gliga – „la solicitarea dumneavoastră, în Comisia juridică”.
D-na cons. Anastase – precizează că a solicitat această expertiză pentru a vedea dacă situaţiile economice ale Companiei de Transport Public Cluj-Napoca sunt corecte; „dacă e corect aici sau la Registrul Comerţului; tocmai de aceea nu ne putem juca cu un vot intermediar”.
Dl. cons. Gliga – precizează că este o diferenţă între situaţia financiară exprimată ca atare şi situaţia de la Registrul Comerţului; arată că, „atunci când se face un aport în numerar, ordinul de plată reprezintă dovada aportului; atunci când se face un aport în natură, raportul de evaluare reprezintă dovada aportului; ca atare, dacă raportul de evaluare primar este eronat, ceea ce au constatat şi printr-o expertiză, şi prin explicaţiile date de auditor, dacă acest lucru este eronat, acel lucru trebuie corectat; ca atare, va rămâne o parte din aportul care ar fi trebuit să fie, ca fiind nevărsat; creează, într-adevăr, o obligaţie teoretică, că este o obligaţie teoretică, până în momentul în care legea spune că poţi să ai dreptul să faci aportul respectiv; dacă nu, acţiunile respective se anulează”.
D-na cons. Anastase – întreabă ce a votat consiliul local, în mai 2014, „teoretic şi practic”, cu privire la situaţiile economice ale Companiei de Transport Public Cluj-Napoca.
Dl. cons. Gliga – „în mai 2014 nu am avut cunoştinţă cu privire la situaţia asta”.
D-na cons. Anastase – susţine că este aceeaşi situaţie, „apărea capital subscris şi nevărsat, aceeaşi sumă”.
Dl. cons. Gliga – „corect”. (Ha, ha, ha, ha, ha! – corect, dar nu a avut cunoștință! – n. red.)
D-na cons. Anastase – menţionează că, între timp, a fost majorat capitalul social, modificare care nu apare la Registrul Comerţuluiconsideră că situaţiile economice trebuie să fie corecte, atunci când sunt prezentate în consiliul local, în vederea votării acestora.
Dl. cons. Gliga – afirmă că „da, au fost erori de procedură”.”
Spre disperarea curtenilor lui Liviu Neag, Claudia Anastase insistă ca și acesta să-și expună un punct de vedere:
“D-na cons. Anastase – îl întreabă pe preşedintele de şedinţă (Csoma Botond – n. red.) dacă îi permite domnului Liviu Neag, directorul Companiei de Transport Public Cluj-Napoca, să-i răspundă la întrebări.
Dl. Liviu Neag – directorul Companiei de Transport Public Cluj-Napoca – „da, vă răspund: deci, este posibilitatea să vărsăm acest capital; ar însemna ca toate sumele pe care vrem să le folosim la investiţii, să le anulăm; deci, nu-i o problemă”.
D-na cons. Anastase – solicită detalii suplimentare.
Dl. Liviu Neag – directorul Companiei de Transport Public Cluj-Napoca – „avem posibilitatea să vărsăm acest capital şi să nu facem diminuare; la stabilirea capitalului iniţial s-a avut în vedere valoarea brută, şi nu valoarea netă”.
D-na cons. Anastase – întreabă „de ce, atunci, în situaţiile financiare, apăreau diferenţe; că, în mod normal, dacă se porneşte de la aceeaşi bază, trebuiau să fie vărsate amândouă”de ce domnul Liviu Neag nu a sesizat consiliul local, când a constatat că nu se raportează la situaţia reală, din contabilitate, „dacă ziceţi că aceasta este reală?”.
Dl. Liviu Neag – directorul Companiei de Transport Public Cluj-Napoca „pentru că, la momentul respectiv, noi am spus că să nu fie majorare de capital social, ci aport de capital; înţelegeţi diferenţa”.
D-na cons. Anastase – precizează că „asta înseamnă majorare, domnule Neag”. (dar este clar că Neag nu pricepe el, care este diferența – n. red.)
Dl. Liviu Neag – directorul Companiei de Transport Public Cluj-Napoca – susţine că este o diferenţă între aport şi majorare; „îmi cer scuze, ăsta-i punctul meu de vedere”.
D-na cons. Anastase – „nici vorbă, domnule Neag; cine v-a spus aşa ceva?; dacă creşte, înseamnă că-i majorare”.
Dl. Liviu Neag – directorul Companiei de Transport Public Cluj-Napoca
Afirmă că a respectat ceea ce au spus auditorul extern şi expertul extrajudiciar; „nu pot să supralicitez puncte de vedere autorizate şi legale”.”
Să luăm o pauză de la lectură și să apelăm la ce spune Camera de Conturi Cluj cu privire la “competența” acestor auditori și experți la care apelează Liviu Neag, ale căror „Rapoarte” “au un caracter formal”, “misiunile de audit fiind mai mult orientate spre acordarea de consultanță”. Și cum “consultanța”, în aceste situații (opinia mea, care este întărită de nenumărate cazuri investigate, unele soldate chiar cu sentințe definitive și irevocabile la ani grei de pârnaie), este o sursă bună de “para-ndărăt” în mediul politico-administrativ.
“Având în vedere abaterile de legalitate și regularitate constatate, concluzia generală care se desprinde este aceea că, acestea se datorează unui management defectuos al activităților desfășurate și a formării și utilizării fondurilor publice, datorat, pe de o parte, lipsei de preocupare/interes din partea conducerilor entităților verificate în ceea ce privește identificarea, înregistrarea și urmărirea încasării veniturilor cuvenite bugetelor locale, acuratețea și veridicitatea datelor din conturile de execuție verificate, administrarea și gestionarea patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ teritoriale, insuficienței personalului de specialitate cu pregătire corespunzătoare, iar pe de altă parte, ”interpretării forțate” a actelor normative sau „ignorării” anumitor prevederi ale acestora, în ceea ce privește efectuarea cheltuielilor bugetare.” (Sursa: Raportul Camerei de Conturi Cluj, 2017)
Revenind la discuția din 2015, constatăm că plătim în prezent fix indolența lui Liviu Neag, a lui Emil Boc și a mașinăriei sale de vot. De ce pe banii noștri și nu din buzunarul lor, aceasta-I întrebarea?
“D-na cons. Anastase – îl întreabă pe domnul Liviu Neag directorul Companiei de Transport Public Cluj-Napoca – „de ce nu ne-aţi spus, în 2014, că aveţi o problemă între Registrul Comerţului şi situaţiile financiare; …mulţumesc, şi tăcerea e un răspuns”.
Dl. Liviu Neag – directorul Companiei de Transport Public Cluj-Napoca – „nu, nu, nu; nu asta-i tăcerea; aş vrea să nu continui dialogul că, oricum, nu vă pot convinge, să ştiţi; am un răspuns: nu vă pot convinge, ştiu că nu vă pot convinge şi nici nu mai fac efort”. (Singurul efort pe care ar trebui să îl facă Neag în anul acesta ar fi să se scobească prin buzunare și să pună banii jos pentru prejudiciul constata de auditorii Curții de Conturi – n. red.)
Dl. cons. Ioan Pop – arată că doamna consilier Anastase a făcut, la un moment dat, o afirmaţie: „cu privire că aţi solicitat o sumă cu cea care-i diferenţa; greşesc?”.
D-na cons. Anastase – afirmă că primăria figurează, în aceste situaţii financiare, la capitolul creanţe, că datorează aceste sume.
Dl. cons. Ioan Pop – susţine că dânsul a înţeles, din discuţii, că a fost făcută, cândva, o eroare şi îi întreabă pe reprezentanţii Companiei de Transport Public Cluj-Napoca sau pe cei ai Comisiei buget-finanţe care este eroarea, cine şi când a făcut-o.
Dl. cons. Gliga– explică faptul că a fost o eroare de raport şi, apoi, o eroare de procedură din partea Companiei de Transport Public Cluj-Napoca; arată că eroarea poate fi îndreptată, fără să producă alte prejudicii
D-na cons. Anastase – afirmă că nu a fost explicată această „eroare” şi precizează că nu va vota niciodată situaţii financiare care nu i se par corecte.”
Mașinări de vot a Șefului Emil Boc funcționează impecabil și consfințește o eroare prin vot. Iar votul acesta este evidențiat ca pagubă la bugetul local doi ani mai târziu. Cum ar fi dacă din buzunarul nătărăilor sau slugilor politice care au votat “pentru” s-ar reține măcar această sumă de 56,415 lei? Dar aceasta este doar o sumă, incompetența acestor accesorii politice ale primarului în Consiliul local Cluj-Napoca (la fel și în alte UAT-uri ale județului) a produs mult mai multe pagube banului public, pagube nicicând anchetate de către procurorii di Republica Autonomă Cluj!
“Dl. cons. Csoma – preşedintele de şedinţă – supune la vot proiectul şi anunţă că s-au obţinut 18 voturi pentru, unul împotrivă şi o abţinere.”