Până la urmă, toate materialele scrise de Ziar de Cluj în fiecare an de existență (studiați arhiva, veți găsi suficiente dovezi) cu privire la modul greșit în care municipalitatea acordă bani publici deverselor manifestații culturale „non-profit”, dar care produc profit prin vânzare de bilete, au fost în zadar: câinele de pază al Democrației latră, Primăria își vede de propriile interes risipind banul public.
Marți, Curtea de Conturi și-a publicat Raportul privind Finanţele Publice Locale pe anul 2017. Nici o surpriză: citim că la Primăria Cluj-Napoca inspectorii Curții de Conturi au găsit prejudicii de 56 de miloane de lei. Nici o surpriză, printre “proiectele” contestate sunt „Napoca Music Events”, „Daydreaming”, TIFF șamd.
Vorbim despre prejudicii de 56 de milioane de lei şi abateri financiar-contabile de 112 milioane de lei – descoperite în auditările făcute de către inspectorii de la Curtea de Conturi Cluj în perioadele 18.04.2017 – 28.06.2017 şi 02.11.2017 – 13.12.2017.
Deh, sinecura subțire de partid, cu cheltuială se ține!
Cea mai mare abatere înregistrată, de peste 25 de milioane de lei, o reprezintă plăţile făcute de Prmărie către Compania de Transport Public Cluj-Napoca SA, „sub formă de transferuri pentru investiţii, fără respectarea cadrului legal aplicabil;” – probabil pentru acele subvenții cu care Emil Boc îi cam mituiește pensionarii Clujului.
În vizor apare și contractul cu Coral și plata sumei de peste 12 milioane de lei pentru „cheltuieli privind serviciile de dezinsecţie, mai mari decât cele real datorate, cauzate de creşterea frecvenţei de execuţie a tratamentelor de dezinsecţie, contrar prevederilor legale;”
Și mai avem un prejudiciu de 9 milioane de lei “realizat” din „plăţi nelegale, reprezentând drepturi salariale acordate necuvenit tuturor angajaţilor din aparatul de specialitate al primarului, prin includerea în salariul de bază a unor sume prevăzute de art. 14 din Legea nr. 285/2010 (stimulente), în condiţiile în care unii angajaţii ai entităţii nu aveau atribuţii şi nu au contribuit la administrarea creanţelor fiscale, aşa cum sunt definite de art. 1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală;”
Vă invităm să citiți și un material publicat în aprilie 2017, pentru a înțelege de ce nu este nici o surpriză pentru noi ce au descoperit auditorii Curții de Conturi: Aproape 1 milion euro, alocați din bugetul local pentru ONG-uri. Cele mai mari sume se duc către „prietenii” Primăriei, deși Curtea de Conturi a semnalat ilegalități
Căci și în aceste auditări apar banii risipiți de municipalitate pentru festivaluri
Cum bine se remarca în Ziar de Cluj, în martie 2017, la Cluj-Napoca s-a încetățenit de câțiva ani o adevărată cultură a banului public în interes privat. Sub pretextul organizării de evenimente culturale în interes public, grupuri mereu foarte bine organizate de privați au cerut bani de la Primărie și de la Consiliul Județean. Dacă mai demult băieții deștepți făceau afaceri cu energie, în ultima vreme au apărut și băieții înțelepți de la Cluj care au înțeles că cea mai bună afacere e cultura. Businessul cultural, dacă e, mai ales, adăpostit și sub o cupolă mai largă, una care să sune pompos, precum Capitală Europeană a Tineretului sau a Culturii, atrage simpatia publicului larg care se bucură de evenimentele organizate fără ca oamenilor să le mai pese apoi de dedesubturile organizatorice. Și astfel toată lumea e mulțumită, e liniște și voie bună! Pe ritmuri de muzichie, băieții înțelepți organizează evenimente en-gros. Noaptea, ca hoții! Și scriam deja despre practica bolnavă a vechilor ani, aplicată anului 2017!
Așa că nu este de mirare că în Raportul Curții de Conturi apare ca prejudiciu finanțarea Festivalul Internaţional de Film Transilvania. Auditorii consideră că prejudiciul de 1,1 milioane de lei ar fi fost cauzat de „acordarea nelegală de finanţări nerambursabile unor asociaţii şi fundaţii, în condiţiile în care acestea au desfăşurat şi realizat activităţi care au generat profit”.
„Au fost acordate nelegal finanţări nerambursabile, pentru organizarea proiectului ”Napoca Music Events” şi a proiectului ”Daydreaming” în cadrul cărora au fost organizate concerte, activităţi generatoare de venit” – prejudiciul estimat fiind de 253.000 de lei.
„Au fost acordate finanţări nerambursabile de la bugetul local, la mai multe asociaţii sau fundaţii, care nu au prezentat documente justificative corespunzătoare” – se mai arată în raport, prejudiciul estimat fiind de 638.000 de lei.
CITIȚI și materialul publicat de Ziar de Cluj în noiembrie 2015: Curtea de Conturi scoate la iveală o caracatiță de fundații și asociații culturale care ar fi prejudiciat în mod grosolan bugetul municipiului Cluj-Napoca
CITIȚI și un material publicat de Ziar de Cluj în iulie 2016: UNTOLD si Federatia SHARE au primit finantare ILEGALA de la Consiliul Judetean! Curtea de Conturi Cluj: „Este o paguba efectiva cauzata bugetului judetului”
Căci, în fiecare an, am scris despre neregululile constatate, dar nimănui nu i-a păsat de cum se prăduie banul public – în special pe procurorii din Republica Autonomă Cluj!
În fond, am putea să ne punem întrebarea: pentru ce mai există Cuirtea de Conturi a României din moment ce concluziile din rapoartele auditorilor săi sunt nebăgate în seamă?
De exemplu, pe anul 2016 citim:
„Având în vedere abaterile de legalitate şi regularitate constatate, concluzia generală care se desprinde este aceea că, acestea se datorează unui management defectuos al activităţilor desfăşurate şi a formării şi utilizării fondurilor publice, datorat, pe de o parte, lipsei de preocupare/interes din partea conducerilor entităţilor verificate în ceea ce priveşte identificarea, înregistrarea şi urmărirea încasării veniturilor cuvenite bugetelor locale, acurateţea şi veridicitatea datelor din conturile de execuţie verificate, administrarea şi gestionarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ teritoriale, insuficienţei personalului de specialitate cu pregătire corespunzătoare, iar pe de altă parte, ”interpretării forţate” a actelor normative sau „ignorării” anumitor prevederi ale acestora, în ceea ce priveşte efectuarea cheltuielilor bugetare.”
Și?
Am mai scris despre acest audit. Anul trecut informam că Auditul financiar al Curţii de Conturi la Primăria Cluj-Napoca a constatat 30 de abateri de la legalitate și regularitate. Am scris și despre rapoartele din alți ani și despre cum acestea aruncă în aer evenimentele culturale din Cluj
Și?
Reacţia Primăriei este întotdeauna aceeași: din banii noștri, deși are la dispoziție un întreg compartiment juridic, Primăria Cluj-Napoca va plăti trei avocați cu 30.000 euro într-un proces cu Curtea de Conturi.
După cum vă scriam încă din august 2016: dacă “poporul” se distrează și zice că a fost “super tare, frate”, atunci e legal tot ce vor să facă și aplice politicienii. După băieții deștepți ai asfaltului, la Cluj avem și băieții deștepți ai sponsorizărilor culturale.