Fabrica Clujana, cu o istorie de peste 100 de ani, cea mai mare unitate de pielărie și încălțăminte din regiune în anii ’80 a fost scoasă la vânzare de Fisc, conform unui material publicat pe profit.ro.
După cum anticipa încă din vară Ziar de Cluj terenurile fabricii, de 10.000 de metri pătrați de sub fabrică sunt extrem de atractive pentru dezvoltatori imobiliari. Lăcomia imobiliară și hoțiile CA-urilor de sinecuriști politici puse în pită de diverșii președinți a CJ Cluj, indiferent de culoarea lor politică, sunt cauzele acestei distrugeri de brand. Poate procurorii din Republica Autonomă Cluj vor înceta să mai doarmă în papuci și vor ancheta acestă afacere a politicienilor locali.
Întreaga proprietate a Clujana, care însumează peste 9.540 de metri pătrați, este ofertată de Fisc pentru recuperarea datoriilor la suma de 27,8 milioane lei (exclusiv TVA). La aceasta se adaugă un spațiu comercial de 118 metri pătrați, cu 676.245 lei (exclusiv TVA).
Clujana nu este unica victimă a politicienilor locali făcuți preș la picioarele rechinilor imobiliari. De altfel, unii politicieni locali s-au transformat în ultimii ai fix în “investitori” imobiliari. Cel mai la îndemână exemplu etse cazul actualului președinte al CJ Cluj, Alin Tișe (aflat la al doilea mandat în funcție) care și-a construit bloculeț turn de birouri în plin centrul municipiului (cu două etaje construite inițial ilegal – dar au avut grijă slujbașii din Primăria condusă de nașul Boc să-l pună în legalitate) pe care l-a închiriat pe bani foarte frumoși afaceristului local (proapăt patron de media) Daniel Metz. Tranzacționarea s-a făcut la pachet cu angajarea la firma lui Metz a cumnatei președintelui CJ Cluj – dar asta este o altă afacere.
În Cluj-Napoca, la fel ca în alte orașe din țară, marile fabrici au fost înlocuite de ansambluri rezidențiale, malluri sau clădiri de birouri. Terenurile fostelor fabrici construite în perioada comunistă, cu o amplasare foarte bună, au fost cumpărate de dezvoltatori imobiliari, iar producția, în cazul în care nu a fost oprită, a fost mutată la periferie ori chiar în afara orașelor. Așa s-a întâmplat și cu alte fabrici din Cluj-Napoca, precum Flacăra, Tehnofrig, Napochim sau Feleacu.
În cazul Clujana, datoriile către stat, se ridicau, la finalul lunii septembrie, la 13 milioane de lei, din care 5,1 milioane lei la bugetul de stat, 5,5 milioane lei contribuții neachitate pentru pensii, 220.000 de lei sume neachitate la bugetul pentru șomaj, precum și restanțe de 2,1 milioane lei la bugetul asigurărilor de sănătate. Fabrica dădea semne de revenire după ce, anul trecut, a intrat pe profit, cu un câștig de 213.000 lei, la afaceri nete de 9,9 milioane lei. În 2015, a avut un rezultat negativ de 3,2 milioane lei la afaceri similare, de 9,6 milioane lei. Anul trecut, în fabrică lucrau 301 angajați.