Prefectura judeţului Cluj a constituit un comitet consultativ pentru rezolvarea problemelor de mediu de la Pata Rât, unde se află groapa de gunoi a oraşului, dar şi a celor sociale, având în vedere că în apropiere locuiesc peste o mie de persoane. Și, poate, se va ține cont și de faptul că levigatul scurs din zonă și aerul poluat de frecvente incendii și de descompunerea materialului depozitat, îmbolnăvesc grav populațiile din Sânnicoară și Apahida – chestiuni despre care existau date concrete încă din 2009, dar autoritățile au ales să le țină sub cheie și să construiască Centrul de Management Integrat al Deșeurilor tot în aceeași zonă. Pentru cine? În nici un caz pentru locuitorii din Sânnicoară și Apahida ci, mai degrabă, pentru a ascunde dâra banilor puturoși cu care Vereș a uns cariere politice și funcționari în Cluj. Aceasta este opinia noastră.
Comitetul consultativ constituit la Prefectura Cluj este format din parlamentari, şefi de servicii deconcentrate, reprezentanţi ai instituţiilor publice şi ai unor ONG-uri. Prefectul Aurel Cherecheş a declarat, vineri, în cadrul şedinţei de constituire că rolul acestui comitet este de a propune soluţii pentru rezolvarea problemelor legate de Pata Rât, care ar putea fi implementate de Consiliul Judeţean şi de Primăria Cluj-Napoca – entităţi în gestionarea cărora se află rampele de depozitare a deşeurilor de aici.
„Am constituit un comitet consultativ, un grup de lucru, din parlamentari, şefi de servicii deconcentrate, reprezentanţi ai instituţiilor publice şi ai unor ONG-uri şi facem apel la implicarea Consiliului Judeţean Cluj şi a Primăriei Cluj-Napoca. Nu se pune problema unui comitet cu formalitate juridică, ci este unul consultativ, care să vină cu idei şi soluţii care să fie implementate în ceea ce priveşte problemele de la Pata Rât. Peste două săptămâni următoarea şedinţă va avea loc pe rampa de gunoi de la Pata Rât, mulţi nu cunosc situaţia reală din teren, cel puţin pentru partea socială a problemei prinde bine o asemenea întâlnire la faţa locului, dar şi pe partea de mediu va avea efect”, a spus Aurel Cherecheş, citat de Monitorul de Cluj.
La Pata Rât se află în prezent trei depozite de deşeuri – cel vechi, deschis în anii ’70, care a funcţionat până în 2015, când a fost închis, extrem de greu de către autorităţile de mediu (din cauza presiunilor pe care răposatul Vereș le făcea prin intermediul lucrătorilor din rampă pe care-i exploata ca pe niște sclavi) şi care este administrat de Consiliul Judeţean Cluj; depozitul RADP, care deserveşte Cluj-Napoca; iar un al treilea este privat. În ultimii doi ani, în zona depozitelor de deşeuri au izbucnit mai multe incendii, Pata Rât fiind în acest moment un obiectiv atent monitorizat de autorităţi, din cauza unor nereguli constatate aici.