În 2015, a fost desemnat câștigătorul pentru schimbarea intrărilor în oraș, care sunt vechi din perioada comunistă.
Primăria Cluj-Napoca a organizat, în urmă cu trei ani, un concurs pentru intrările în oraș, în ciuda faptului că terenurile pe care ar urma să fie puse turnurile câștigătoare nu sunt ale municipalității. Nici astăzi, la doi ani de la desemnarea câștigătorului, nu s-a făcut nimic și avem aceleași intrări învechite în oraș.
Intrările în Cluj-Napoca arată la fel ca pe vremea comunismului. Niște obeliscuri dărăpănate, în stilul monumentelor comuniste îi întâmpină pe cei care ajung pentru prima dată în orașul de cinci stele, așa cum este catalogat de câțiva ani. Pe unele dintre ele este inscripționată banala urare “Bine ați venit!”, pe altele abia dacă se mai zărește numele orașului. Monumentele de bun venit în oraș nu sunt altceva decât niște ruine degradate, din care se desprind bucăți de material.
Pe obeliscul de la intrarea dinspre Turda este scris numele orașului. Monumentul care arată ca o țepușă este crăpat pe alocuri și de nenumărate ori a fost mâzgălit cu graffiti. Măcar cei care au vandalizat obeliscul au transmis ceva prin mesajele și desenele pe care le-au făcut. Un alt obelisc comunist se află la intrarea în oraș dinspre Dej. Este aproape la fel ca cel dinspre Turda: numele orașului, bucăți de tencuială desprinse de pe soclu, neîntreținut probabil de când a fost ridicat. Lângă el tronează la loc de cinste trei catarge pentru steaguri, vopsite în roșu, galben și albastru.
Intrarea dinspre Baciu are un alt monument demn de toată jena. Pe o bucată de marmură a fost inscripționat la un moment dat mesajul „Cluj-Napoca, oraș martir. Cinste eroilor. 1989 – 1994”. Abia dacă se mai descifrează literele de pe obelisc. Bineînțeles că și acest monument ne informează că am intrat în Cluj-Napoca. Lângă el, se află un panou pe care sunt înșiruite toate orașele înfrățite cu municipiul Cluj-Napoca. Despre „beneficiile” înfrățirii cu toate acele orașe, Cluj 100% a scris pe larg, anul trecut. Așa că „merită” într-adevăr ca numele lor să fie puse la loc de cinste, tocmai la intrarea în oraș.
Când vom scăpa de hidoasele obeliscuri comuniste nu se știe. La fel ca în alte situații, Primăria are probleme juridice legate de terenuri. Cu toate că șefii din Primărie știau că terenurile de sub obeliscuri nu sunt în proprietatea municipiului, în 2014 a organizat un concurs de idei pentru intrările din oraș. În martie 2015, a fost desemnat câștigătorul și după cum era firesc toată lumea se aștepta ca proiectul câștigător să fie pus în aplicare. Dar, bineînțeles că nu s-a făcut nimic și proiectul stă bine pitit până când Primăria va rezolva în instanță problema legată de teren.
Anul trecut, în luna februarie, primarul Emil Boc declara că problema juridică legată de terenuri este una mică și spera să fie rezolvată în cursul acelei luni. A trecut un an de atunci și avem aceleași monumente comuniste la intrarea în oraș.
“Suntem în faza de proiectare, dar avem o mică problemă cu suprafaţa de teren de sub nişte locaţii care ţin de Compania Naţională de Autostrăzi. Este o dispută cu privire la terenul care se află sub locaţiile propuse. Sper ca în luna februarie să se lămurească acest lucru pentru a intra în linie dreaptă pentru că avem concursul câştigat, avem proiectarea practic demarată. Mai avem de rezolvat această nuanţă cu privire la proprietatea terenului de sub aceste amplasamente. Ştiţi bine că înainte de 1989 era simplu pentru că era un singur proprietar. Acum, avem mai mulţi proprietari”, declarat Boc, în urmă cu fix un an.
De atunci, problema juridică nu a fost rezolvată, proiectul câștigător nu a fost pus în practică. În cadrul concursului s-au înscris 15 participanți și a fost desemnat câștigător proiectul inginerului Alexandru Fleșeriu. La intrările în oraș ar fi trebuit să avem deja câte o structură metalică sub forma unui turn, care să poată fi folosit ca spațiu de expoziție temporar. Obiectul oferă o altă experienţă pentru cel care coboară din maşină. Poate urca pe treptele interioare şi să observe expoziţii temporare în interiorul turnului împreună cu imagini ale oraşului prin fâşiile orizontale ale structurii.