În perioada 2013-2015 piața de neutralizare a deșeurilor medicale a fost acaparată de o companie americană puternic conectată la mediile politice de peste ocean. Stericycle România și-a însușit ca urmare a artificiilor tolerate de autorități peste 90% din fondurile alocate de către Ministerul Sănătății pentru neutralizarea deșeurilor medicale. Politica de fuziuni a americanilor a avut ca scop camuflarea acestui monopol, astfel încât să nu se bage de seamă că, sub diverse denumiri, se ascunde aceeași companie, arată o anchetă România Liberă.
Ministerul Sănătății i-a ajutat pe americanii de la Stericycle prin neadoptarea Strategiei și Planului de gestiune a deșeurilor. Acest joc a avut ca scop consolidarea monopolului Stericycle pe piața românească. Practic, România a fost blocată la accesarea fondurilor europene pentru dotarea spitalelor cu aparatură de eliminare a deșeurilor medicale. Conform unui raport al Curții de Conturi, în perioada 2012-2014 Ministerul Sănătății nu a avut plan de control la unitățile spitalicești privind gestionarea deșeurilor periculoase.
Potrivit sursei citate, faptul că Ministerul Sănătății nu a elaborat Planul și Strategia de gestionare a deșeurilor medicale ne-a privat de absorbția a peste 17 milioane de euro bani europeni care ar fi mers în dotarea spitalelor cu instalații de eliminare și tratare a deșeurilor medicale. Cum banii țărișoarei sunt insuficienți pentru dotare pe cont propriu, rezultă că băieții de la Stericycle au o piață foarte sigură în România. În aceste condiții, Stericycle a practicat prețuri de dumping și de monopol, care sfidează orice logică și aritmetică a rentabilității
Astfel, conform contractelor încheiate, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” București a plătit SC Stericycle România SRL un preț de 1,35 lei/kg deșeu colectat spre deosebire de Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova care, pentru aceleași servicii, a plătit 7,65 lei/kg deșeu colectat. Este evident din avion că Stericycle a practicat un preț de dumping la București (1,35 lei/kg) și un preț de monopol la Craiova(7,65 lei/kg), după ce potențialul concurent din Craiova, respectiv Cogen Energy Medical Company, a fost cumpărat și ulterior, în 2015, absorbit prin fuziune de Stericycle.
Tot pentru a ajuta privații, statul român a achiziționat echipamente de neutralizare a deșeurilor pe care ori nu le-a folosit deloc ori a mimat că le folosește. 8 milioane de dolari și 1,5 milioane de euro a tocat statul roman, în perioada 2005-2009, pentru achiziția de echipamente de neutralizare a deșeurilor medicale. Programele de achiziții au fost derulate de ochii lumii, pentru că echipamentele cumpărate fie nu au funcționat deloc, fie au funcționat o fracție din durata normată. Chiar și așa, acolo unde aceste utilaje au funcționat s-au realizat economii substanțiale.
În 2005, printr-un credit extern contractat de Ministerul Sănătății, s-au achiziționat 67 de echipamente de sterilizare de tip Medister 160 în valoare de aproximativ 8 milioane de dolari. Curtea de Conturi a constatat că la unele unități spitalicești, de exemplu Spitalul Universitar de Urgență din București sau Institutul Oncologic din Cluj, echipamentele n-au funcționat niciodată dar au fost amortizate ca și cum ar fi funcționat! Pe un eșantion de 4 spitale care au primit astfel de echipamente s-a calculat că utilizarea acestora ar fi adus economii de 587.505 lei în numai doi ani de utilizare. Având în vedere că durata normată de viață a acestor echipamente este de 8-12 ani, valoarea prejudiciului cauzat prin neutilizarea echipamentului și externalizarea serviciului cam cât ar fi? Sare de 3 milioane de lei, adică aproape un milion de dolari.
în 2009, printr-un împrumut de la Banca Mondială, Ministerul Sănătății a achiziționat 9 sterilizatoare tip Newster 10 pentru suma de 894.955 euro, utilajele funcționând doar sporadic sau deloc. Institutul Regional de Oncologie din Iași a operat acest echipament în anul 2013 cu un cost de eliminare de 0,56 lei/kilogram. Curtea de Conturi a constatat că, dacă cele două spitale care au primit astfel de echipamente, respectiv Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj și Institutul de Ocrotire a Mamei și Copilului București ar fi utilizat aceste echipamente ar fi realizat o economie de 1,2 milioane de lei.