Proiectul ratat, Pădurea Clujenilor va fi reconvertit în Parcul Tineretului. Timp de șase ani, an de an au fost plantați câte 10.000 de puieți pe bulevardul Muncii, dar rezultatele dorite nu au apărut. Copacii s-au uscat și zona s-a degradat. Din 2014, terenul este în paragină. Abia anul acesta, conducerea Primăriei s-a gândit că zona ar trebui reparată.
În perioada 2009 – 2014, pe bulevardul Muncii au fost plantați 10.000 de puieți pe an. Proiectul denumit Pădurea Clujenilor s-a dovedit a fi un mare eșec. Partea bună din acest rateu marca Primăria Cluj-Napoca este faptul că nu s-a cheltuit niciun leu, materialul dendrologic fiind furnizat gratuit de către Ocolul Silvic Cluj, iar acțiunile de plantat au fost efectuate cu ajutorul voluntarilor. Partea proastă este că administrația publică locală reușește, cumva, să rateze până și proiectele care nu costă nimic. Cum a ajuns Pădurea Clujenilor un rateu? Terenul nu a fost supravegheat, nu a fost îngrădit și astfel s-a pășunat excesiv, iar puieții au fost distruși de animalele localnicilor. Cu toate că an de an, puieții au fost distruși, conducerea Primăriei a continuat să planteze copaci în zadar. Abia după cinci ani, s-a renunțat la proiect.
Acum, Pădurea Clujenilor se va reconverti în Parcul Tineretului. La ultima ședință de Consiliu Local, a fost votată hotărârea privind însușirea documentației tehnice de actualizare date de carte funciară și dezlipire a parcelei în suprafață de 220.876 mp, situat în municipiul Cluj-Napoca, zona Pădurea Clujenilor, includerea în domeniul public al municipiului Cluj-Napoca a parcelei în suprafață de 213.004 mp. Cu alte cuvinte, 21 hectare de teren au fost incluse în domeniul public în vederea transformării acestora în parc. Acesta ar urma să fie cel mai mare din oraș.
„În prezent, suprafaţa respectivă de teren şi vegetaţia sunt puternic degradate, reprezentând un spaţiu public neamenajat, care nu mai are nicio utilitate/destinaţie (nu este utilizabil nici ca zonă verde, zonă de agrement, grădină sau parc). Datorită fenomenului de păşunat abuziv – în mod necontrolat, pe toată suprafaţa în cauză, ne confruntăm cu o degradare continuă a vegetaţiei rămase, cu toate că începând cu anul 2009 – din iniţiativa municipalităţii, s-au plantat puieţi forestieri din diverse specii care au fost la rândul lor degradaţi, în urma aceloraşi acte abuzive de vandalism şi păşunat clandestin”, se arată în tema de proiectare.
Suprafața totală de spațiu verde din Cluj-Napoca este de 814 hectare, din care aproape jumătate sunt păduri. Cimitirele și pădurile din afara orașului au fost luate în calcul de oficialii de Primărie când au calculat suprafața totală de spațiu verde din Cluj-Napoca. Raportat la populația oficială de aproximativ 325.000 de locuitori reiese că fiecărui clujean îi revin 25 de metri pătrați de spațiu verde. În realitate, unui clujean îi revine o suprafață mult mai mică de spațiu verde. Populația reală a municipiului este de peste 400.000 de locuitori, ceea ce înseamnă că suprafața de spațiu verde se reduce undeva la 19-20 mp/cap de locuitor.
Oficialii din Primărie au luat în calcul și pădurile și cimitirele atunci când au contabilizat suprafața totală de spațiu verde. Din totalul de spațiu verde aferent municipiului Cluj-Napoca, suprafața destinată activităților recreative este de 460,41 hectare, parcurile ocupă 94,11 hectare, cimitirele 42,34 hectare, iar suprafața acoperită de păduri este 390 hectare. Reiese că suprafața destinată efectiv activităților recreative este de 554 hectare. Dacă luăm în calcul suprafața reală de spațiu verde din oraș și populația reală, reiese că unui clujean îi revin 13-14 metri pătrați de suprafață verde.