Ca jurnalist îmi place să-mi urmăresc subiectele chiar și ani la rând – este și motivul pentru care aplic monitorizare de presă încă din anul 1996 (dar asta-i altă poveste). Așadar și prin urmare, dacă vă mai aduceți aminte, luna trecută am scris niște materiale publicate în Academia Cațavencu și preluate de către colegii de la Ziar de Cluj prin care demonstram faptul că Bugetul județului Cluj este nul de drept deoarece, în (ce de cuvinte încap aici!) nepăsarea lor față de prevederile legii, niște consilieri județeni nu s-au abținut de la vot deși erau în stare clară de incompatibilitate.
Reamintesc faptul că Legea zice așa (Art. 46 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv ale Art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare) (și toți consilierii județeni au fost informați înainte de ședință cu privire la acestea): “nu poate lua parte la deliberarea și adoptarea hotărârilor, consilierul care, fie personal, fie prin soț, soție, afin sau rude, până la gradul al 4-lea inclusiv, are un interes patrimonial sau personal în problema supusă dezbaterii. În consecință, anunțarea interesului patrimonial sau personal și abținerea de la deliberare și de la adoptarea hotărârilor se consemnează în mod obligatoriu în procesul verbal al ședinței”. Și asta pentru că, orice hotărâre adoptată cu încălcarea acestor pevederi este nulă de drept.
Fac o precizare necesară: consilierii județeni cu incompatibilitatea pe căciulă aveau obligația, conform legii, și să anunțe în prealabil cu privire la abținere, nu numai să se abțină în timpul votului – iar această abținere trebuia, în mod obligatoriu, să fie consemnată ca atare în procesul verbal al ședinței.
Între timp am rugat și eu oameni care se pricep să se intereseze ce și cum cu legea asta a incompatibilității (că nu-i cazul să mă pricep eu la toate), mai ales c-am înțeles că consilierii cu incompatibilitatea pe căciulă susțin că s-au adresat Agenției Naționale de Integritate și/sau avocaților din dotare și li s-a spus că să stea liniștiți. Așa că, dintr-o rugăminte în alta, am intrat în posesia unei opinii oficiala a ANI care lămurește (prin similitudine) cum este ca tu, tată de plod angajat la o Regie aflată în subordinea ta, să votezi buget pentru respectiva Regie (regula se aplică până la afinii de gradul IV, ca să nu fie discuții). Dar să lăsăm expertul să se pronunțe, apoi să vă zic cât aș dori să se care către ceea ce se pricep mai bine consilieri județeni ca alde Secară (de un exemplu).
Situația supusă spre analiză către ANI este cea a unui funcționar public angajat la CJ Cluj care are soția angajată la o societate particulară care are contract cu o Regie afaltă în în subordinea CJ Cluj și care funcționar a avut de verificat “Proiectul de hotarâre privind aprobarea bugetului general propriu al Județului Cluj pe anul 2016, inițiat de Președintele Consiliului Județean Cluj, în vederea verificării condițiilor de legalitate și a emiterii raportului de specialitate”, iar respectivul Buget prevedea alocări și pentru firma privată aflată în relație contractuală cu Regia din subordinea CJ Cluj – adică o ditamai scărpinătură pe după ceafă, nu o angajare a unui afin direct la o Regie din subordinea CJ Cluj de către un consilier local (poate le sună cunoscut cam ce măgărie au executat acei consilieri județeni care au pus interesele partidului lor mai presus decât pe cele ale cetățenilor care i-au trimis în pită).
Iar ANI zice, după ce înșiră toată legislația în materie (o pot consulta și sconcsilierii județeni cu incompatibilitate pe căciulă, nu o înșir aici, că nu-i cazul): “Din cele expuse de dumneavoastră și din interpretarea sistematică a dispozițiilor legale incidente opinăm că, situația prezentată de dumneavoastră poate genera un conflict de interese dacă prin deciziile sale funcționarul public are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative. Astfel, este de evitat orice situație prin care funcționarul public să participe, direct sau indirect, la luarea unor decizii prin care să se obțină un folos patrimonial pentru soţia acestuia în calitatea acesteia de angajat” (al societății particulare aduse în discuție).
Nu am dat nume că mă interesează doar răspunsul și aplicabilitatea acestuia la fapta acelor consilieri județeni care au votat Bugetul județului Cluj deși, conform legii, trebuiau să se abțină. Se abțineau și Bugetul nu era adoptat, dar măcar nu încălcau legea. Numai că li s-a ordonat de la Partid să voteze și, ca niște roboței, au votat. Acum să suporte consecințele.
Așa cum am mai făcut-o (degeaba), cer CJ Cluj, actualului preșdinte al aesestei instituții publice, Marius Mânzat, prefectului Gheorghe Vușcan (garantul de legalitate, ca să zic așa) să încerce să ne explice ceva, să ne dea o rază de speranță că avem Buget, că acesta nu este lovit de nulitate șamd. Soluții și măsuri, nu tras pe legi cu explicații găunoase și tertipuri.
Și-i rog să se autosesizeze de la “Gazetă”, așa cum știu să o facă atunci când le convine, căci calea instituțională este anevoioasă și cam spinoasă la finalul abordării ei prin consecințele pe care le declanșează. Iar eu nu vreau pedepsirea vinovatului, ci îndreptarea sa. Nu mă coafează cu nimic blocarea județului sau alte consecințe (penale sau nu) din folosirea unui Buget județean lovit de nulitate.